Creșterea de 1,8% a PIB-ului în al doilea trimestru a fost aproape de estimarea analiștilor de 2,0%, dar revizuirea în scădere a datelor a redus rata de creștere anuală a României în al doilea trimestru la 13,%. Ei se așteptau la o creștere 14,5%, iar consensul era chiar mai mare, de 15,7%. Cluj-Napoca este oraşul cu cea mai rapidă creștere economică din Uniunea Europeană.
Cea mai mare parte a creșterii a fost realizată de consumul privat stimulat de cererea reținută care încă există. Investițiile (în special cele publice) au continuat probabil să contribuie pozitiv, în timp ce contribuția negativă a exporturilor nete ar fi putut încetini puțin.
După o vară foarte relaxată din punct de vedere al crizei sanitare, marcată de un număr foarte mic de infecții zilnice, România se află în prezent la începutul celui de-al patrulea val al coronavirusului, cu un vârf estimat a se materializa la mijlocul lunii septembrie.
Autoritățile au precizat deja că nu se pune problema impunerii unor restricții care să se apropie măcar de cele care au avut loc în timpul valurilor precedente.
România așteaptă în continuare aprobarea de către UE a planului său de redresare și reziliență și există încă lucruri necunoscute în ceea ce privește strategia de consolidare bugetară care urmează să fie publicată în câteva luni sau așteptările privind inflația cu tendință de creștere.
Produsul Intern Brut a crescut cu 13,2% în Uniunea Europeană şi cu 13,6% în zona euro, în trimestrul doi din 2021, comparativ cu perioada similară din 2020, arată Eurostat. Țările membre cu cea mai mare creştere economică înregistrată în această perioadă au fost Spania (19,8%), Franţa (18,7%), Ungaria (17,7%), Italia (17,3%), Portugalia (15,5%), Belgia (14,5%) şi România (13,6%).
Potrivit cifrelor în iulie de INS, produsul intern brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul I 2021 a fost de 286,198 miliarde de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 2,9% faţă de trimestrul IV 2020 şi cu 0,1% faţă de trimestrul I 2020. Pe serie brută, PIB estimat pentru trimestrul I 2021 a fost de 225,051 miliarde de lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,2% faţă de trimestrul I 2020.
Cluj-Napoca a înregistrat o creștere fulger a PIB. Acesta a crescut de 4,5 ori, ceea ce l-a propulsat în topul celor mai puternice orașe ale Uniunii Europene, din punct de vedere economic.
Comisia Europeană a arătat că economia României ar urma să crească cu 7,4% în 2021 şi cu 4,9% în 2022, un nivel mai ridicat decât se estima în primăvară, datorită performanţei mai solide decât se previziona a PIB-ului în primul trimestru din 2021.