Veverita Aliona 
Războiul din Ucraina este o tragedie. În weekend, evenimentele s-au accelerat, multe guverne occidentale anunțând sancțiuni suplimentare și sprijin militar pentru Ucraina. Răspunsul de până acum al sancțiunilor la escaladarea militară a fost agresiv și, în general, coordonat, dar a avut grijă să nu perturbe exporturile de mărfuri cheie ale Rusiei către principalii parteneri.
Acest lucru se explică, probabil, prin importanța Rusiei pentru piețele financiare și de mărfuri, dar și prin necesitatea de a lăsa loc pentru presiuni suplimentare în cazul unei noi escaladări militare.
A fost aprobată preliminar tăierea de la SWIFT, dar, aparent, acest lucru va fi decis pentru bănci în mod individual și nu toate numele vor fi însoțite de sancțiuni de blocare completă (va fi posibil să se facă plăți prin alte canale. De asemenea, se pare că sunt excluse tranzacțiile pentru plățile pentru petrol și gaze. Aparent, plățile cu cardul de credit au început deja să ricoșeze în Rusia în weekend.
Banca Centrală a Rusiei a majorat ratele dobânzii de politică monetară la 20% și a introdus controale de capital. Alte opțiuni ar putea include (nu neapărat în această ordine) înghețarea investițiilor străine directe intrate în țară ca răspuns la sancțiunile UE/SUA împotriva companiilor nefinanciare și suspendarea activității comerciale.
O interdicție a importurilor din UE, ca răspuns la sancțiunile tehnologice. Importurile rusești din UE, Regatul Unit, Elveția și Norvegia s-au ridicat la 120 de miliarde de dolari în 2021, adică 41% din importurile de bunuri ale Rusiei.
Petrolul este mai important. Este puțin probabil ca Rusia să întrerupă ea însăși acest lucru, dar ar putea redirecționa treptat fluxurile. În general, sectorul petrolului și al gazelor naturale reprezintă jumătate din exporturile de bunuri ale Rusiei, dar numai 15-20% din PIB și până la 5% din ocuparea forței de muncă.
Europa primește aproape 40 % din gazele naturale și 25 % din petrolul său din Rusia (aceste procente diferă de la o țară la alta) și este posibil să fie lovită de creșteri ale facturilor la încălzire și la gaz, care sunt deja în creștere.
Având în vedere că Ucraina și Rusia au fost, de asemenea, etichetate ca fiind coșul de pâine global, este posibil ca prețurile alimentelor să crească și mai mult. Ambele țări reprezintă aproximativ un sfert din totalul exporturilor mondiale.
Pentru energie și alimente, creșterile sunt una, iar întreruperea aprovizionării este alta. Lumea, și în special Europa, s-ar putea confrunta cu perturbări grave ale aprovizionării, ceea ce ar putea submina redresarea industrială și, de asemenea, redresarea consumului privat, așteptată odată cu sfârșitul restricțiilor. La nivel mondial, o creștere bruscă a prețurilor materiilor prime va agrava presiunile inflaționiste deja existente.
De asemenea, temerile legate de inflație sunt alimentate și de posibilele penurii de metale esențiale, precum paladiul, aluminiul și nichelul, ceea ce va crea noi perturbări în lanțurile de aprovizionare globale care suferă deja din cauza pandemiei și a penuriei de semiconductori.
Paladiul, de exemplu, este utilizat în producția de automobile, în telefoanele mobile și chiar în plombele dentare. Nichelul este folosit la fabricarea oțelului și a bateriilor pentru automobile electrice.
Există mai multe implicații economice, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, precum și implicații pentru energie/mărfuri și, bineînțeles, pentru politica fiscală.
Pe termen mai scurt, perturbările în aprovizionarea cu energie și mărfuri vor afecta creșterea economică și vor împinge inflația în sus pentru mai mult timp. În special în Europa, riscurile de stagflație au crescut.
Pentru Banca Centrală Europeană, dar și pentru alte bănci centrale, este probabil ca această nouă situație să încetinească sau să întârzie normalizarea politicilor. La reuniunea BCE de săptămâna viitoare, orice aluzie la o majorare a ratelor este exclusă.
În același timp, anunțul guvernului german de a crește cheltuielile pentru apărare cu 100 de miliarde de euro în acest an și cheltuielile anuale pentru apărare la 2% din PIB indică faptul că se preconizează mai multe stimulente fiscale.
