Veverita Aliona 
Sculele manuale constituie bunuri esențiale în sectorul construcțiilor, în activitățile de renovare a gospodăriilor, în amenajarea parcurilor și a grădinilor, în agricultură, precum și în repararea și întreținerea utilajelor. Prin urmare, performanța sectorului de construcții, într-un context mai larg al creșterii globale a PIB-ului, va rămâne elementul fundamental care stă la baza dinamicii pieței.
Se preconizează că în UE sectorul de construcții va crește cu 5,6% în 2021, cu 3,6% în 2022 și cu 1,5% în 2023, datorită cărora piața de scule va crește constant. Se așteaptă o creștere anuală deosebit de notabilă în Irlanda (+6,3%), Spania (+2,5%), Ungaria (+3,2%) și România(+ 2,9%).
În Germania, se preconizează o creștere mai modestă, în timp ce în Finlanda și Suedia, construcțiile ar urma să scadă. Un impuls suplimentar de creștere va proveni de la o nouă agendă ecologică în direcția îmbunătățirii eficienței energetice a clădirilor în întreaga UE.
Introdusă în 2020, strategia europeană “Un val de renovare pentru Europa – ecologizarea clădirilor noastre, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea vieții” vizează renovarea a 35 milioane de clădiri publice și private până în 2030 și ar trebui să accelereze expansiunea lucrărilor de construcții.
În plus, pe măsură ce turismul își revine, se vor intensifica lucrările de renovare a hotelurilor și a locurilor de atracție, precum și cele de îmbunătățire urbană, ceea ce va stimula, de asemenea, piața. Importurile de scule manuale în UE au crescut semnificativ de la 7,0 miliarde de dolari în 2019 la 7,2 miliarde de dolari în 2020. Germania (1,6 miliarde de dolari), Țările de Jos (886 milioane de dolari) și Franța (854 milioane de dolari) au fost țările cu cele mai mari niveluri de importuri în 2020, reprezentând împreună 47% din totalul livrărilor. Aceste țări au fost urmate de Polonia, Belgia, Italia, Austria, Spania, Suedia, Republica Cehă, Danemarca, România și Ungaria, care împreună au reprezentat alte 43%.
În 2020, prețul de import al sculelor manuale în UE s-a ridicat la 10 057 dolari pe tonă, în scădere cu -2,3% față de anul precedent.
Au existat diferențe semnificative în ceea ce privește prețurile medii între principalele țări importatoare. În 2020, țara cu cel mai mare preț a fost Austria (14 640 de dolari pe tonă), în timp ce Belgia (7 642 de dolari pe tonă) a fost printre cele mai mici. În 2020, cea mai notabilă rată de creștere în ceea ce privește prețurile a fost atinsă de Republica Cehă, în timp ce ceilalți lideri au înregistrat ritmuri de creștere mai modeste.
