admin 
politica monetara
Creșterea monetară a încetinit în iunie la 8,3% de la an la an, dar cifrele de bază privind împrumuturile reflectă o piață imobiliară solidă și o revenire a investițiilor întreprinderilor.
Ca atare, viteza banilor a scăzut puternic în ultimii ani, ceea ce califică impactul inflaționist al unei creșteri monetare puternice.
Rata anuală de creștere a creditelor guvernamentale din UE a scăzut la 13,0% în iunie, de la 15,4% în mai.
Împrumuturile ajustate acordate sectorului privat din UE au crescut cu 3,0% în ritm anual în luna iunie, de la 2,7% în luna mai, rata de creștere ajustată a împrumuturilor acordate gospodăriilor populației fiind de 4,0% și societăților nefinanciare de 1,9%.
Rata de creștere anuală a împrumuturilor gospodăriilor din UE pentru achiziționarea de locuințe a crescut în continuare la 5,4%, ceea ce indică faptul că activitatea frenetică de pe piața imobiliară nu se calmează cu siguranță.
În același timp, se observă o schimbare în continuare în favoarea împrumuturilor pe termen mai lung acordate firmelor.
Împrumuturile din UE de până la un an acordate societăților nefinanciare au scăzut de fapt cu 11,9% de la an la an, în timp ce împrumuturile cu scadențe de peste cinci ani au crescut cu 7,2% de la an la an, accelerând de la rata de creștere de 6,1% înregistrată în luna mai.
La începutul pandemiei din 2020, a existat o cerere uriașă de lichidități în România odată cu deschiderea economiei. Atunci a pornit scăderea puternică de la an la an a împrumuturilor pe termen scurt. În același timp, creșterea împrumuturilor pe termen mai lung reflectă revenirea creditării pentru investiții fixe, așa cum au menționat băncile în sondajul privind împrumuturile bancare din iulie.
Concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor.
Împrumuturile acordate în Bucureşti şi Ilfov reprezintă 31 la sută din totalul creditelor, iar următoarele cinci judeţe (Cluj, Timiş, Constanţa, Iaşi şi Braşov) reprezintă 26 la sută (date la martie 2021)”, arată BNR.
Potrivit datelor BNR, creditul ipotecar nou în perioada trimestrul 2 din 2020 – primul trimestru din 2021 a fost cu 7% mai mare faţă de volumul acordat în aceeași perioadă din 2019.
Potrivit unui studiu recent privind indicele proprietăţii imobiliare, România se află la jumătatea clasamentului, din 24 de ţări, în ceea ce priveşte gradul de accesibilitate a locuinţelor, calculat în funcţie de numărul de salarii medii brute anuale necesare pentru cumpărarea unui apartament nou.
Un român are nevoie de şapte salarii anuale pentru o astfel de achiziţie, ceea ce reprezintă un nivel mediu de accesibilitate. Cel mai greu accesibile locuinţe sunt în Serbia, unde este nevoie de 15,2 salarii medii brute anuale pentru o locuinţă proprie, iar cele mai accesibile sunt în Portugalia, Belgia şi Irlanda (3,1 salarii medii anuale).
Preţurile apartamentelor noi vândute pe piaţa din România au crescut cu 3,1% în 2020 faţă de anul anterior, ajungând la o medie de 1.322 de euro pe metrul pătrat. Cu această valoare, România se află pe locul patru în topul ţărilor în ordinea crescătoare a preţurilor, după Bulgaria (578 euro per mp), Bosnia-Herţegovina (881 euro per mp) şi Portugalia (1.260 euro per mp).
