Războiul din Ucraina a creat un alt șoc al ofertei care se adaugă la o rată a inflației deja ridicată. Inflația în zona euro era deja în creștere înainte de începerea războiului din Ucraina. Multiplele șocuri ale ofertei datorate pandemiei au împins rata inflației globale până la 5,9% în ritm anual în februarie. O redresare economică puternică, susținută de un sprijin fiscal și monetar amplu, a lărgit terenul fertil pentru o transmitere mai durabilă a prețurilor de producție către consumatori, iar inflația globală era de așteptat să se mențină la niveluri ridicate cel puțin pe parcursul verii, în loc să se retragă treptat.
Războiul din Ucraina se adaugă acum la aceste presiuni, atât în ceea ce privește nivelul inflației, cât și durata acesteia, prețurile energiei și ale materiilor prime crescând vertiginos din ianuarie, iar lanțurile de aprovizionare fiind din nou perturbate. Aceste presiuni inflaționiste vechi și noi au sporit, de asemenea, riscul ca mai multe efecte de runda a doua să se materializeze pe termen scurt.
Inflația a crescut mai ales din cauza prețurilor la energie, care au crescut brusc în ultimele trei perioade. În primul rând, am asistat la o revenire a prețurilor la energie de la primul minim de blocare, apoi acest lucru a fost accelerat de rezervele scăzute de gaze europene din toamna anului trecut și, în cele din urmă, pregătirea războiului din Ucraina a dus la noi creșteri ale prețurilor la energie, inclusiv la petrol. Această acumulare de șocuri ale prețurilor la energie a permis inflației energetice să sară la 32%. Aceasta nu numai că reprezintă mai mult de jumătate din rata actuală a inflației, dar se adaugă și la prețurile de producție semnificativ mai mari pentru bunuri și servicii.
Războiul a provocat o nouă creștere a prețurilor, deși volatilitatea prețurilor energiei pe piață este uriașă în acest moment. În martie se va înregistra o nouă creștere a inflației energetice, iar lunile următoare vor fi în continuare stimulate de efecte de bază serioase.
Per ansamblu, inflația energetică, care era așteptată să aibă o tendință descendentă de la sfârșitul anului trecut, a devenit deja un motor cheie al narațiunii mai mari pentru 2022.
Suferind din cauza costurilor ridicate de transport și a problemelor legate de recoltă, prețurile mondiale ale alimentelor au urcat la începutul anului 2021 la niveluri aproape maxime istorice.
Războiul nu a făcut decât să agraveze problemele, deoarece Ucraina și Rusia sunt exportatori-cheie de grâu pe piața din zona euro. În condițiile în care prețurile mondiale la alimente au crescut din nou, se pare că inflația alimentară mai are de mers în continuare.
De asemenea, inflația de bază a crescut. Cea mai recentă creștere a prețurilor la energie și alimente a fost însoțită și de prețuri mai mari la bunuri, ca urmare a problemelor din lanțul de aprovizionare. Problemele de transport au făcut ca prețurile la containere să ajungă la multiplii tarifelor de dinainte de coroniță, iar penuria a dus la creșterea prețurilor la diverse inputuri.
Cu toate acestea, inflația bunurilor a crescut semnificativ în ianuarie, iar o categorie mai restrânsă de bunuri care au fost afectate de problemele lanțului de aprovizionare a înregistrat deja o creștere bruscă a inflației începând cu luna iulie a anului trecut.
În timp ce problemele lanțului de aprovizionare se diminuau din noiembrie, iar deficitul de inputuri era în scădere, acestea au reapărut recent. Războiul din Ucraina și noile blocaje din China se adaugă din nou la perturbările lanțului de aprovizionare, ceea ce ar putea menține presiunea asupra prețurilor bunurilor de consum la un nivel ridicat pentru mai mult timp decât ne așteptam inițial. Având în vedere că întreruperile lanțului de aprovizionare vor dura cel puțin până la vară, credem că inflația bunurilor va rămâne ridicată cel puțin până în trimestrul al treilea al acestui an. Totuși, nu ne așteptăm la rate de inflație mult mai mari, deoarece impactul încetinirii cererii din cauza reducerii puterii de cumpărare pe care o resimt în prezent consumatorii ar trebui să atenueze inflația.
Prețurile serviciilor au avut, de asemenea, o tendință de creștere, în principal datorită redeschiderii economiilor, acum că pandemia se află într-o fază mai puțin restrictivă.
Grupul de bunuri și servicii cel mai afectat de blocaje – călătorii cu avionul, restaurante, magazine de îmbrăcăminte și așa mai departe – a înregistrat o scădere a prețurilor în 2020 și nicio revenire la începutul anului 2021, dar prețurile s-au recuperat de atunci.
Prețurile crescuseră cu aproximativ 1,5% în anii premergători pandemiei, iar ceea ce observăm este că în a doua jumătate a anului 2021 a avut loc o recuperare a acestei tendințe, după care s-a stabilizat din nou la nivelul de dinaintea crizei.
Războiul provoacă o creștere și mai mare a prețurilor la mărfurile de bază și perturbă și mai mult lanțurile de aprovizionare.
Pentru Banca Centrală Europeană, această presiune inflaționistă suplimentară va complica și mai mult lucrurile. Chiar dacă inflația globală atinge niveluri de două cifre, BCE ar putea face foarte puțin pentru a aduce o ușurare iminentă. Chiar mai rău, într-un scenariu de stagflație, o înăsprire prea agresivă ar putea fi contraproductivă și ar putea submina o redresare economică din ce în ce mai fragilă.