Veverita Aliona 
Inflația din zona euro a continuat să se accelereze, prețurile de consum crescând cu 5% în decembrie față de anul precedent. Aceasta a fost cea mai mare inflație globală de la crearea zonei euro, în urmă cu două decenii.
Prețurile au crescut cu 0,4% față de luna precedentă. În plus, dacă se exclud prețurile volatile la alimente și energie, prețurile de bază au crescut cu 2,6% în decembrie față de anul precedent, ceea ce reprezintă, de asemenea, un nivel record. Prețurile de bază au crescut cu 0,4% față de luna precedentă. Diferența dintre inflația globală și cea de bază s-a datorat în principal creșterii anuale de 26% a prețurilor la energie.
Pe țări, inflația din zona euro anuală a fost de 5,7% în Germania, 3,4% în Franța, 4,2% în Italia, 6,7% în Spania, 6,4% în Olanda, 6,5% în Belgia și 5,7% în Irlanda. Rata neobișnuit de ridicată a inflației în Germania se datorează, în parte, inversării reducerii taxei pe valoarea adăugată (TVA) legate de pandemie. Creșterea TVA este un eveniment punctual, iar impactul se va estompa treptat, reducând astfel presiunea inflaționistă.
Pe de altă parte, creșterile recente ale prețurilor vor fi probabil luate în considerare în viitoarele negocieri colective, ceea ce va duce la creșterea salariilor și va contribui, eventual, la o spirală salariu-preț.
Raportul de săptămâna trecută a indicat o rată a inflației mai mare decât cea anticipată de mulți investitori. Astfel, se pune întrebarea dacă va determina Banca Centrală Europeană (BCE) să ajusteze politica. BCE a declarat deja că va opri în curând unele achiziții de active, dar o înăsprire suplimentară pare puțin probabilă. Economistul-șef al BCE a declarat recent că argumentele pentru creșterea ratelor dobânzilor “nu există”.
Conducerea BCE a considerat în mod constant că recenta creștere a inflației este temporară și că, pe măsură ce lanțurile de aprovizionare revin la normal, se așteaptă ca inflația să se diminueze. Reducerile recente ale costurilor de transport maritim și creșterile producției industriale din Asia sugerează o oarecare îmbunătățire a eficienței lanțului de aprovizionare.
Inflaţia în România va rămâne la un nivel ridicat şi în 2022, după ce în ultima parte a anului 2021 a urcat la maximul ultimului deceniu, apropiindu-se de 8%, iar BNR va continua să majoreze dobânda-cheie de la 1,75% cu cât a închis anul 2021.
Ameninţarea inflaţiei în România a revenit în prim-plan în 2021 după ce în 2020 rata scăzuse spre 2%, iar BNR a revizuit în 2021 de câteva ori în creştere prognoza privind rata anuală, cea mai recentă prognoză indicând o inflaţie de 7,5% la final de an, mult peste ţinta de 2,5%.
BNR se aşteaptă ca rata anuală a inflaţiei să-şi prelungească trendul pronunţat crescător până spre mijlocul anului 2022 – urcând la 7,5% în decembrie 2021 şi la 8,6% în iunie 2022, mult peste valorile previzionate anterior, de 5,6%, respectiv, 4,2% –, dar să consemneze ulterior o ajustare descrescătoare relativ alertă, coborând în decembrie 2022 la 5,9%. Inflaţia ar urma să revină de-abia în trimestrul 3 din 2023 în interiorul intervalului ţintei, la 3,3%.
