Industria construcțiilor de locuințe se confruntă cu o lipsă majoră de lucrători calificați
admin
6 min read
Printre alte meserii care se confruntă cu un deficit semnificativ de forță de muncă se numără zidarii, zidarii, lucrătorii din beton, zugravii și instalatorii. Lipsa de materiale și de angajați a creat provocări continue pentru firmele de construcții și pentru clienții acestora. La începutul anului 2021, 60% dintre constructori se confruntau cu un deficit de forță de muncă, iar industria avea nevoie de peste 25.000 de lucrători suplimentari.
În timp ce la orizont se profilează un potențial de miliarde de euro pentru noi cheltuieli de infrastructură, industria română a construcțiilor se străduiește să țină măcar pasul cu cererea actuală de noi case, întreprinderi, drumuri și poduri. O lipsă de materiale și de angajați a creat provocări continue pentru firmele de construcții și clienții acestora.
Industria construcțiilor de locuințe se confruntă cu un deficit major de muncitori calificați. Această provocare persistentă pune în pericol accesibilitatea și disponibilitatea locuințelor și împiedică o redresare economică robustă.
Astfel, aproape 23.000 de noi locuri de muncă s-au creat în construcţii în ultimul an, efectivul de personal din acest domeniu ajungând la doar 430.000 de angajaţi la finalul lunii iunie.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a estimat creșteri între 6% și 9% în următorii patru ani, peste dinamica PIB-ului. Această evoluție este posibilă datorită menținerii costurilor de finanțare la un nivel redus, potențialului de dezvoltare a infrastructurii și implementării programelor cu Uniunea Europeană, în condițiile în care exercițiul financiar următor vine cu un buget suplimentar consistent pentru redresarea economiilor ca urmare a pandemiei, din care România are o alocare de peste 30 de miliarde de euro.
În privința pieței imobiliare, restricțiile impuse de autorități, schimbările din piața muncii, dar și incertitudinea generală din economie au pus o serie de planuri în așteptare și au dus la regândirea strategiilor de investiții.
În zona rezidențială, piața a fost influențată mai degrabă pozitiv. Posibilitatea muncii la distanță a direcționat resursele financiare ale persoanelor din clasa de mijloc și cea superioară fie către locuințe mai mari, fie către unități rezidențiale destinate închirierii. Cumpărătorii s-au concentrat pe raportul calitate-preț și pe soluțiile oferite de dezvoltatori care îmbunătățesc calitatea vieții în respectivele proiecte.
Piața imobiliară comercială a înregistrat evoluții mixte. Dacă în zona de spații comerciale și de birouri au existat provocări cauzate de măsurile impuse pentru limitarea răspândirii virusului, piața s-a echilibrat în oarecare măsură datorită creșterii activității pe zona de spații industriale și logistice și continuării expansiunii lanțurilor de supermarketuri.
Jucătorii din imobiliare sunt încrezători că, în urma campaniei de vaccinare, tot mai mulți angajați vor reveni, fizic, la birou, iar restricțiile vor fi ridicate complet pentru industrii precum HoReCa, divertisment, competiții sportive etc. Însă companiile din domeniu trebuie să fie pregătite să răspundă nevoilor chiriașilor și utilizatorilor finali, care sunt acum tot mai interesați de scurtarea perioadelor contractuale și de flexibilitatea proprietarilor în privința ajustării spațiilor.
Având în vedere persistența incertitudinilor economice, perioada următoare nu va fi marcată de tranzacții surpriză în domeniul imobiliar, similar aceleiași perioade a anului 2020. Cu toate acestea, investitorii continuă să se implice în proiecte imobiliare în baza unor structuri de tranzacție diferite.
Diferența față de anii anteriori este aceea că planurile de afaceri sunt gândite acum pe termen mediu și lung și sunt adaptate noilor coordonate și riscuri inerente, cum ar fi scăderea chiriilor, reașezarea costurilor de construcție, scăderea apetitului băncilor finanțatoare, cerințele stricte în materie de sănătate și securitate.
În timp ce deficitul de forță de muncă în construcții a fost lovit de condițiile economice recente, este o tendință care precede pandemia. Problema pe termen mai lung provine dintr-un declin de zeci de ani al educației în domeniul comerțului și o lipsă de interes în rândul lucrătorilor mai tineri, mulți dintre ei percep angajarea în industria construcțiilor ca pe o ultimă soluție.
Lipsa forței de muncă în construcții este cea mai severă pentru echipele de montatori și tâmplari, unde aproximativ 25% dintre firme au raportat o lipsă gravă de forță de muncă și aproape 50% au raportat o lipsă moderată de forță de muncă. Alte meserii care se confruntă cu un deficit semnificativ de forță de muncă au inclus zidarii, zidarii, lucrătorii din beton, zugravii și instalatorii.
În pofida penuriei de forță de muncă pe termen scurt și lung la nivel național, statele în care creșterea populației a fost cea mai rapidă sunt și cele în care angajările în construcții au explodat în ultimii ani.
Piața imobiliară comercială a înregistrat evoluții mixte. Dacă în zona de spații comerciale și de birouri au existat provocări cauzate de măsurile impuse pentru limitarea răspândirii virusului, piața s-a echilibrat în oarecare măsură datorită creșterii activității pe zona de spații industriale și logistice și continuării expansiunii lanțurilor de supermarketuri.
Jucătorii din imobiliare sunt încrezători că, în urma campaniei de vaccinare, tot mai mulți angajați vor reveni, fizic, la birou, iar restricțiile vor fi ridicate complet pentru industrii precum HoReCa, divertisment, competiții sportive etc. Însă companiile din domeniu trebuie să fie pregătite să răspundă nevoilor chiriașilor și utilizatorilor finali, care sunt acum tot mai interesați de scurtarea perioadelor contractuale și de flexibilitatea proprietarilor în privința ajustării spațiilor.
Având în vedere persistența incertitudinilor economice, perioada următoare nu va fi marcată de tranzacții surpriză în domeniul imobiliar, similar aceleiași perioade a anului 2020. Cu toate acestea, investitorii continuă să se implice în proiecte imobiliare în baza unor structuri de tranzacție diferite.
Diferența față de anii anteriori este aceea că planurile de afaceri sunt gândite acum pe termen mediu și lung și sunt adaptate noilor coordonate și riscuri inerente, cum ar fi scăderea chiriilor, reașezarea costurilor de construcție, scăderea apetitului băncilor finanțatoare, cerințele stricte în materie de sănătate și securitate.
În timp ce deficitul de forță de muncă în construcții a fost lovit de condițiile economice recente, este o tendință care precede pandemia. Problema pe termen mai lung provine dintr-un declin de zeci de ani al educației în domeniul comerțului și o lipsă de interes în rândul lucrătorilor mai tineri, mulți dintre ei percep angajarea în industria construcțiilor ca pe o ultimă soluție.
Lipsa forței de muncă în construcții este cea mai severă pentru echipele de montatori și tâmplari, unde aproximativ 25% dintre firme au raportat o lipsă gravă de forță de muncă și aproape 50% au raportat o lipsă moderată de forță de muncă. Alte meserii care se confruntă cu un deficit semnificativ de forță de muncă au inclus zidarii, zidarii, lucrătorii din beton, zugravii și instalatorii.
În pofida penuriei de forță de muncă pe termen scurt și lung la nivel național, statele în care creșterea populației a fost cea mai rapidă sunt și cele în care angajările în construcții au explodat în ultimii ani.
