Veverita Aliona 
În anul care a trecut de la pandemia de coronavirus care a luat cu asalt lumea, munca la distanță a devenit o practică obișnuită pentru angajații de la birourile din marile orașe, confortul locuinței lor devenind mai important decât facilitățile ostentative ale spațiilor de birouri moderne. Dar locația încă mai contează pentru antreprenorii care încearcă să își dezvolte startup-urile, să găsească noi talente și să aibă acces la un mare număr de clienți potențiali.
Acești factori sunt deosebit de relevanți, având în vedere faptul că majoritatea țărilor UE au transformat atractivitatea antreprenorială într-o strategie națională (țările baltice, Franța și Germania, țările iberice și scandinave), iar Croația chiar a replicat e-rezidența estoniană pentru a atrage liber-profesioniști și antreprenori care lucrează de oriunde.
Abilitățile IT ale României, raportul calitate-cost bun și cererea potențială relativ neexploatată în diverse verticale sunt bine cunoscute, dar, deși sunt factori necesari, nu sunt suficiente pentru a asigura atractivitatea unei jurisdicții într-o lume extrem de competitivă.
Orașul continuă să atragă oameni care caută salarii mai mari și oportunități mai bune de angajare. Aproape un sfert dintre IMM-uri și companiile mari se află în zona București-Ilfov, al cărei PIB se ridică la peste 55 de miliarde de euro, conform Eurostat, biroul de statistică al UE.
Orașele care sunt centre universitare și centre de afaceri vibrante oferă anumite avantaje în găsirea de parteneri, colaboratori și căi de creștere, iar acest lucru se potrivește cu profilul startup-urilor. În funcție de nișa de afaceri, proximitatea față de utilizatori și clienți poate fi, de asemenea, un factor.
Bucureștiul a devenit în mod clar un oraș frecventat de antreprenori, în ciuda unor întârzieri în evoluția sa. Cel mai important domeniu în care ar trebui să se accelereze îmbunătățirea este accesul la date, atât sub formă de date deschise, cât și sub formă de informații anonimizate, de la autoritățile și instituțiile publice.
Iași, Cluj-Napoca și București au fost clasate în topul primelor 10 orașe tehnologice din Europa în funcție de rentabilitate. Bucureștiul se află, de asemenea, în Top 100 ecosisteme emergente urmărite de Startup Genome. Capitala este campioana creării de noi companii în țară.
Aproximativ 8.773 de SRL-uri au fost înregistrate în cele 12 luni până în mai 2021, în creștere cu 43% față de anul precedent, potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului.
România nu a implementat niciun sistem de sprijin pentru startup-urile aflate la început de drum care căutau să se dezvolte în momentul apariției pandemiei. Trei măsuri de sprijin cu un buget com binat de peste 1 miliard de euro au fost lansate de guvern pentru a sprijini lucrătorii independenți și firmele mici și mijlocii.
Schemele de ajutor de stat sunt finanțate din surse UE, iar IMM-urile pot folosi banii pentru capital de lucru și investiții. Bucureștiul – și România în ansamblu – ar trebui să replice cele mai bune practici din Marea Britanie, care este un model de urmat în ceea ce privește sprijinirea antreprenoriatului într-un mod sustenabil.
în ceea ce privește contabilitatea și fiscalitatea, întreprinderile mici raportează conturile și își depun impozitele în mare parte online, în cadrul unui proces accelerat, având drept concept director beneficiul îndoielii.
Capitala României a obținut un punctaj de 8 din 10 pentru performanță, care contabilizează evaluările și succesul general al antreprenorilor în clasamentul Startup Genome. Ecosistemele emergente reprezintă 49 de țări și 348 de miliarde de dolari în valoare de ecosistem. În plus, Europa este principalul continent pentru ecosistemele emergente, cu 38 de orașe pe listă, urmată de America de Nord, cu 32, în timp ce regiunea Asia-Pacific este pe locul al treilea, cu 22, potrivit raportului global.
