Fermierii români ar putea încasa în acest an cu 2 mld. euro mai mult pentru culturile lor
Veverita Aliona
4 min read
Prețurile cerealelor se mențin la niveluri foarte ridicate pe piețele externe, comparativ cu mediile istorice, iar dacă recoltele din România vor fi comparabile cu cele de anul trecut, fermierii români ar putea avea venituri cu aproape 2 mld. euro mai mult în acest an.
În România, semnele preliminare pentru recoltă sunt relativ bune, mai ales prin prisma evoluțiilor recente, și se așteaptă un volum apropiat de cel din anul trecut. La prețurile actuale, acest lucru ar fi foarte satisfăcător pentru fermieri. Producția de floarea-soarelui ar urma să crească, având în vedere că fermierii au însămânțat mai multe suprafețe pentru a prinde prețurile în creștere.
În Europa, prețul grâului care urmează să fie livrat în septembrie a ajuns la 431,75 euro pe tonă la bursa franceză pe 17 mai, un nou record și puțin sub vârful istoric.
Producţia medie la hectar la principale culturi ar putea înregistra în acest an o reducere între 10% şi 15% din cauza secetei cu care se confruntă România încă de la începutul acestui an, potrivit estimărilor Asociaţiei Fermierilor din România (AFR).
Prognoza europeană pentru producţiile agricole în acest an nu este una bună pentru România. Experţii de la Bruxelles estimează acum scăderi de până la 15% a randamentelor la hectar, ceea ce pune mari probleme fermierilor. În aceste condiţii fermierii ar putea obţine anul acesta, în medie, puţin peste 4 tone de grâu la hectar. Este o scădere de aproape 10 procente faţă de anul trecut. Cât priveşte orzul, producţia medie la hectar s-ar putea reduce cu 15%, iar cea de orez cu 12%. Dacă nu plouă, producţiile vor fi şi mai mici.
Anul trecut, România a înregistrat o producţie totală de cereale de 27,19 milioane de tone, fiind cu aproape 50% mai mare decât în 2020, în principal datorită creşterii randamentelor la hectar.
Din păcate, România s-a confruntat încă de la începutul anului cu condiţii mai secetoase decât în mod obişnuit, în special în jumătatea estică, unde precipitaţiile au fost, local, cu până la 80% sub media pe termen lung. “Nu ne rămâne decât să aşteptăm ploaia, pentru că sistemele de irigaţii în România sunt insuficiente. Sigur că Asociaţia Fermierilor din România salută recenta iniţiativă guvernamentală de modificare a legii irigaţiilor, care ar trebui să permită fermierilor să-şi înfiinţeze microsisteme de irigare. Dar să nu uităm termenul “micro”, iar asta nu rezolvă marea problemă – lipsa apei. Este bine, spunem noi, că vor fi reduse demersurile pe care ar trebui să le facem într-o astfel de iniţiativă. Şi aici vorbim de depunerea de către noi, fermierii, a unei cereri de înfiinţare a sistemului, urmând ca ANIF să obţină toate avizele şi autorizaţiile necesare”, arată AFR.
Reprezentanţii Asociaţiei consideră că într-o astfel de situaţie mai rămâne de rezolvat o mare problemă – cea a banilor -, pentru că sunt încă prea puţini fermierii care îşi permit singuri înfiinţarea de sisteme de irigaţii, chiar şi la nivel micro. “Este nevoie de finanţare pe măsură, dacă tot susţinem mereu că fermierii sunt de mare importanţă pentru România. În acest domeniu consideră Asociaţia Fermierilor din România că ar trebui intervenţii ale autorităţilor. Ni se cere să fim competitivi în agricultura europeană, uitând însă mereu că suntem “defavorizaţi”atunci când vine vorba de finanţarea activităţilor curente şi a investiţiilor”, atrag atenţia aceştia.
Potrivit sursei citate, la ora actuală există sisteme performante de irigaţii, precum tehnologia de irigate prin picurare, folosită de giganţi din industria alimentară, dar şi de fermieri. Cei care adoptă o astfel de tehnologie pot avea un randament mai bun şi o mai bună conservare a apei.
“Este o schimbarea fundamentală faţă de irigarea clasică, de exemplu prin “inundarea” culturilor, una dintre cele mai frecvent utilizate forme de irigare în lume astăzi. Aproximativ 85% din câmpurile agricole la nivel global folosesc acest sistem, în care apa este livrată la câmp printr-o conductă sau un şanţ, iar apa curge pur şi simplu peste pământ prin cultură. Sistemul iroseşte atât apă – se crede că aproximativ 50% se pierde prin evaporarea sau infiltrarea zonelor necultivate – cât şi îngrăşământ şi nici nu produce recolte optime. Noile tehnologii, pe care Asociaţia Fermierilor din România le susţine şi le promovează, sunt considerate a fi posibile (şi nu peste foarte mult timp) în cazul a 85% din suprafeţele agricole irigate din lume. Să ţinem cont de faptul că această tehnologie de irigare se aplică cu uşurinţă şi relativ ieftin. Rezultatul înseamnă scăderea consumului de apă la aproximativ jumătate din consumul anterior. În plus, recoltele cresc în mod obişnuit cu 15 până la 40 la sută, astfel încât aduc fermierilor un venit mai mare. De asemenea, fermierii trebuie să folosească doar jumătate din cantităţile de îngrăşământ pe un câmp care este irigat prin picurare”, a explicat ARF.
Nu în ultimul rând, AFR a transmis că fermierii au în prezent posibilitatea de a câştiga bani prin împădurire de pe urma terenurilor mai puţin productive, în condiţiile în care până la sfârşitul anului 2023, România are obligaţia să realizeze lucrări de împădurire şi reîmpădurire pe 25.000 de hectare.
