Veverita Aliona 
La fel ca în multe alte țări de pe planetă, pandemia nu s-a încheiat încă în România. Anul 2021 a fost un an cu multe suișuri și coborâșuri în ceea ce privește pandemia. Autoritățile politice din România au făcut o serie de greșeli declarând, la începutul verii anului 2021, că pandemia s-a încheiat. Pe parcursul toamnei, rezultatele au arătat că acest lucru nu era adevărat.
Volumul total al economiilor realizate de populație și de alte entități neguvernamentale a crescut cu o sumă respectabilă de 59,6 miliarde de lei (12,0 miliarde de euro). Această cifră este doar puțin mai mare decât creșterea în termeni absoluți dacă o comparăm cu cea din 2020.
O astfel de realizare este de aplaudat dacă se iau în considerare problemele din 2021. Într-un fel, creșterea economiilor în 2020 a fost o “creștere forțată”, deoarece nivelul restricțiilor era ridicat.
Atunci, prețul obligațiunilor de stat românești a sărit vremelnic pe piața secundară de la 3,5% la aproape 6%.
Pe de altă parte, împrumuturile totale au început să se redreseze în 2021 (+14%), după un an aproape staționar în 2020, împrumuturile denominate în valută crescând mult mai lent decât cele în lei în ambii ani.
Acesta este, de asemenea, un semnal bun că economia a început să se redreseze după anul dezastruos 2020. Sprijinul acordat României de Uniunea Europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență a avut un impact pozitiv și asupra economiilor și a creditelor totale.
În prezent, România are alocări de 29,2 miliarde de euro în cadrul acestui plan, iar testul decisiv pentru țară ar fi să reușească să absoarbă aceste fonduri, atât cele nerambursabile gratuite (granturi) de 14,2 miliarde de euro, cât și împrumuturile de 14,9 miliarde de euro.
În această privință, este prea devreme pentru a evalua dacă se va reuși sau nu o utilizare cu succes. Prima parte a banilor a ajuns în țară, iar prima tranșă de 1 851 de milioane de euro a fost plasată în rezerve la Banca Națională a României (BNR).
Ratele dobânzilor, care joacă un rol cheie atât în procesul de economisire, cât și în cel de creditare, reprezintă un exercițiu de echilibru fin al BNR.
Cu toate acestea, dacă se ia în considerare nivelul estimat al inflației de 7,90% pentru 2021, este nevoie de reglare, mai ales dacă se dorește stimularea în continuare a economiilor.
Băncile comerciale ar trebui să acționeze și ele, deoarece dobânda acordată pentru un depozit pe termen de un an, de exemplu, de aproximativ 2,0% pentru lei și 0,01% pentru euro, este evident mult mai mică decât inflația. În plus, calitatea serviciilor acordate de băncile comerciale populației ar trebui să fie îmbunătățită. Practic, economisirea banilor în ultimii doi ani nu a fost favorabilă deponenților, care au pierdut efectiv bani în termeni reali.
În aceste condiții, România a fost inevitabil nevoită să se împrumute în continuare de pe piețele internaționale, în ciuda rezervelor bune. Conform cifrelor furnizate de BNR, nivelul rezervelor internaționale a ajuns la 45,8 miliarde de euro, din care cele 103,6 tone de aur deținute de țară reprezentau 5,4 miliarde de euro.
Pe de altă parte, însă, datoria externă a României a crescut dramatic în ultimii doi ani. Aceasta a ajuns la 133,2 miliarde de euro la 31 decembrie 2021, ceea ce reprezintă cel mai ridicat nivel din istoria țării.
În cursul anului 2021 s-a înregistrat un deficit de cont curent de 15,3 miliarde EUR (9,8 miliarde EUR în 2020), ceea ce reprezintă încă un nivel istoric. În afară de deficitele comerciale mari, nivelul remitențelor a fluctuat în ultimii doi ani și este probabil ca această caracteristică să continue, cu variații specifice în funcție de țările de trimitere, datorită statutului pandemic în fiecare caz în parte.
Este adevărat că multe alte țări au luptat împotriva pandemiei prin împrumuturi externe, dar în cazul României această practică este mai riscantă, deoarece nivelul absolut al acestui indicator este de peste 55% din PIB-ul său.
Potrivit Băncii Centrale Europene, costul mediu de împrumut al României (pentru obligațiunile guvernamentale pe termen lung în monedă națională) este mai mare decât cel al Poloniei, Ungariei, Cehiei și Bulgariei, pentru a numi doar câteva țări. România nu își mai poate permite acest lucru.
Anul 2022 a adus pentru Europa și, în special, pentru români un context geopolitic regional foarte complex. De asemenea, criza pandemică nu s-a încheiat încă. Ambii factori vor arăta că utilizarea economiilor interne va deveni foarte la îndemână în momentul în care relansarea economiei românești va fi în plină desfășurare.
