Veverita Aliona 
Cu multe milenii în urmă, strămoșii noștri și-au dezvoltat simțul fricii ca o tactică de supraviețuire. La fel ca și alte animale, suntem înrădăcinați cu instinctul de luptă sau de fugă pentru a ne feri de amenințările externe. Deși nu mai avem amenințarea iminentă a prădătorilor mortali, concedierile iminente, incertitudinea economică și mulți alți factori de stres ne declanșează răspunsul la frică. Frica nu este o emoție inerent negativă. Atunci când este folosită corect, poate fi, de asemenea, un instrument valoros și un motivator puternic pentru a excela la locul de muncă sau în viața noastră personală.
Frica este sistemul de alertă al organismului nostru. Atunci când ne simțim amenințați, fizic sau psihologic, corpul nostru trimite automat un semnal de alarmă pentru a ne avertiza să ne protejăm prin activarea sistemului nostru de luptă sau de fugă.
Amenințările active la adresa siguranței noastre fizice sau anxietatea pe care o simțim atunci când ne aflăm într-o situație cu consecințe percepute declanșează sistemul nostru nervos pentru a declanșa răspunsuri de stres care îi spun corpului nostru să lupte sau să fugă.
Reacțiile chimice din creier care ne alertează de frică sunt, de asemenea, legate de emoții pozitive, precum bucuria sau entuziasmul. Acesta este motivul pentru care o persoană ar putea iubi frisoanele pe care le are atunci când se uită la filme de groază în întuneric sau adrenalina de a sări dintr-un avion, în timp ce alta ar putea prefera să rămână în zona sa de confort.
Puterea de motivare a fricii
Motivația explică comportamentul uman și de ce facem lucrurile pe care le facem. Există două tipuri diferite de motivație:
- Motivația internă vine din interior. Atunci când o activitate se aliniază cu interesele sau valorile noastre personale, ne simțim motivați de un sens mai profund – cum ar fi voluntariatul pentru o organizație de caritate sau dedicarea de ore suplimentare de muncă pentru un loc de muncă pe care îl iubim.
- Recompensa este, de asemenea, internă. Realizarea unui obiectiv motivat intern ne umple de bucurie sau mulțumire. Munca noastră de voluntariat ne poate face să ne simțim mai împliniți de contribuția noastră la comunitate, sau munca suplimentară la un proiect care ne inspiră ne poate face să simțim că ne îndeplinim scopul vieții.
- Motivația externă vine din afara noastră, fie pentru a câștiga o recompensă, fie pentru a evita o pedeapsă.
În viața noastră profesională, atât promisiunea unei promovări, cât și teama de a ne pierde locul de muncă ne-ar putea face să muncim mai mult sau să evităm amânarea.
Din cauza naturii trecătoare a majorității obiectivelor, motivatorii externi sunt de obicei temporali și sunt cei mai buni pentru realizarea obiectivelor pe termen scurt.
Este frica cel mai puternic motivator?
Frica este una dintre cele mai inconfortabile emoții ale noastre, motiv pentru care, la bine și la rău, este unul dintre cei mai puternici motivatori.
Frica este inconfortabilă, așa că, în mod natural, încercăm să ne îndepărtăm de frică și să ne apropiem de zona noastră de confort. Frica ne motivează prin faptul că ne obligă să acționăm. Comportamentul nostru ar putea anticipa frica pentru a evita consecința sau riscul, sau ne-am putea comporta diferit în timp ce simțim în mod activ frica pentru a limita senzația inconfortabilă.
Viața este plină de temeri. Mulți dintre noi împărtășesc probabil aceleași griji: teama de eșec, de a ne îmbolnăvi, de a ne lua rămas bun de la o persoană dragă, de a rămâne în urmă cu finanțele sau de a pierde un loc de muncă sunt câteva dintre cele mai mari. Protejarea noastră pentru ca aceste temeri să nu devină realitate ne motivează să acționăm într-un anumit fel pentru a ne îndepărta de disconfortul nostru.
Deoarece frica se simte visceral și atotcuprinzător, ar trebui să exercităm cu prudență utilizarea fricii ca motivator principal.
Înțelegerea puterii pe care frica o are asupra noastră ne va ajuta să acționăm în consecință pentru a evita să devenim paralizați de frică și să luăm decizii contraproductive pentru atingerea obiectivelor noastre.
Folosiți frica ca pe un impuls, nu ca pe o consecință
Primele ipoteze cu privire la motivația demisiei masive erau că lucrătorii doreau un salariu mai bun. Dar un studiu amplu a constatat că motivul demisiei este mai puțin pragmatic și mai mult emoțional: cultura corporativă este un motivator mai puternic decât remunerația.
Lucrătorii ar putea să suporte un tratament toxic pe termen scurt și să se simtă motivați de teama consecințelor pentru a munci mai mult. Poate că ați experimentat experiența fricii folosite ca emoție negativă la locul de muncă, cum ar fi un șef care vă amenință cu siguranța locului de muncă dacă nu atingeți o cotă de vânzări sau vă intimidează să lucrați ore suplimentare.
Dar o continuă propagare a fricii va duce probabil la scăderea moralului, la performanțe slabe și la o mai mică păstrare a locului de muncă. Folosirea fricii pe termen lung nu este o strategie de motivare adecvată pentru a ne atinge obiectivele.
Pentru a folosi cu succes frica ca motivator, aceasta trebuie să fie însoțită de o soluție. Este mai bine să inspirați membrii echipei cu o nouă cale decât să insuflați frica cu consecințe.
Să analizăm diferența dintre motivarea fricii bazată pe consecințe și motivarea fricii bazată pe soluții: imaginați-vă că vânzările sunt în scădere și cota lunară nu este departe de a fi atinsă.
Dacă angajatorii nu arată cum să forjeze o nouă cale, teama de eșec ar putea avea consecințe negative, cum ar fi performanța slabă sau paralizia lucrătorilor. Oferirea de soluții înseamnă că lucrătorii vor simți mai puțină presiune și mai multă inițiativă pentru a fi creativi.
Motivarea fricii pe termen scurt și pe termen lung
Teama de a nu respecta un termen limită în așteptare, de a nu avea performanțe suficiente la o prezentare importantă sau de a ajunge târziu la o întâlnire de care ești încântat sunt exemple de motivație de frică pe termen scurt care ne pot ajuta să avem performanțe mai bune – dar numai pe termen scurt. Iată câteva beneficii ale utilizării fricii ca motivator pe termen scurt:
Simțuri sporite
Frica este un răspuns biologic de supraviețuire. Atunci când suntem în prezența unui pericol, corpul nostru răspunde cu o reacție de luptă sau de fugă. Corpul dumneavoastră ar putea simți o pompă bruscă de adrenalină, tensiunea arterială ar putea crește, iar învățarea și memoria ar putea chiar să se îmbunătățească. Reversul medaliei este că organismul dumneavoastră ar putea, de asemenea, să oprească temporar funcții biologice importante, cum ar fi digestia și creșterea, pentru a supraviețui.
Răspunsul de luptă sau de fugă este valoros atunci când este vorba de un pericol fizic real, dar dacă se activează în mod cronic pentru declanșatori mai puțin apăsători, este important să fiți atenți la amenințare și la reacția dumneavoastră la ea.
O mai bună perseverență
Folosind frica drept motivație, vă înfruntați temerile. Analizându-ți și confruntându-te cu temerile tale te vei ajuta să te cunoști mai bine, să te dezvolți și să înțelegi că poți depăși îndoiala de sine și să ai încredere în tine.
Construirea mentalității noastre de reziliență este o abilitate vitală în viața noastră profesională și personală. Teama de schimbări bruște este un răspuns natural, dar perseverența învățată poate transforma schimbările înfricoșătoare în creșterea și dezvoltarea de noi abilități. Atunci când înveți că poți înfrunta frica și poți atinge un obiectiv, ești mai bine pregătit să faci față altor provocări.
În cazul motivației fricii pe termen lung, temerile nu au termene sau rezoluții clare. Aceste temeri pot include teama constantă de a vă pierde locul de muncă, de a nu plăti chiria sau de a vă îmbolnăvi.
Motivația fricii pe termen lung poate avea un impact negativ și chiar poate duce la afecțiuni medicale grave, cum ar fi următoarele:
Dezvoltarea gândirii negative
Utilizarea constantă a fricii ca motivator poate crea o stare permanentă de alertă sau autocritică ce ne erodează stima de sine. În consecință, vă puteți trezi cu stres cronic sau anxietate din cauza gândurilor copleșitoare sau invazive că se va întâmpla ceva rău.
Productivitate scăzută
Frica declanșează comportamente biologice concepute pentru a ne ajuta să supraviețuim unui pericol care ne amenință viața. Deși o performanță scăzută la locul de muncă ar putea fi resimțită ca sfârșitul lumii, nu este o amenințare pentru viață.
Dar corpul nostru se străduiește să facă diferența și răspunde la frică și stres cu aceiași stimuli pe care îi experimentăm în situații care ne pun viața în pericol. Atunci când temerile devin principalul nostru motivator, ne îndepărtăm în mod natural de situațiile care ne provoacă disconfort. S-ar putea să vă abțineți de la a împărtăși o idee care este prea ieșită din comun, reținând productivitatea, creativitatea și colaborarea valoroase.
Folosiți frica în avantajul dumneavoastră
Frica este o parte naturală a vieții. Niciunul dintre noi nu poate scăpa de ea. Cu toții putem învăța să o gestionăm – și chiar să o folosim în avantajul nostru.
În loc să lăsăm frica să ne copleșească și să ne paralizeze, ar trebui să învățăm cum să detectăm diferența dintre frica bună, pe termen scurt, care ne menține creativitatea, și frica rea, care ne epuizează și duce la luarea unor decizii proaste. Odată ce vă echipați cu o mai bună înțelegere a propriilor temeri, le puteți îmbrățișa și le puteți folosi puterea lor de motivare pentru a merge mai departe.
