Creșterea economică a României pentru anul 2021 se încheie mai puțin puternic, la 5,6%
Veverita Aliona
3 min read
Potrivit datelor semnal transmise de Institutul Național de Statistică, economia României a avansat în 2021 cu un modest 5,6%, după ce în ultimul trimestru s-a înregistrat o scădere față de trimestrul anterior. Produsul intern brut în trimestrul 4 din 2021 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5% comparativ cu trimestrul 3 din 2021, arată Statistica. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2020, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 2,2% pe seria brută.
Comisia Europeană estimase a rândul ei o creșterea economiei României de 6,3% în 2021, graţie unei cereri interne solide.
Ritmul de creştere va încetini până la 4,2% în acest an, pentru ca în 2023 să accelereze uşor la 4,5%, conform previziunilor economice de iarnă, publicate de Comisia Europeană.
Economia României, care în 2020 a fost de 218 mld. euro în preţuri curente, era pe locul 13 în Uniunea Europeană, din 27 de state membre, deși ca suprafață și populație suntem mult mai în fața clasamentului european. Ponderea economiei româneşti în PIB-ul european a fost de 1,6% în 2020, arată datele agregate de Eurostat, biroul european de statistică.
Primele cinci state membre ale Uniunii Europene ca mărime a economiei – Germania, Franţa, Italia, Spania şi Olanda au 69% din PIB-ul Uniunii Europene. Celelalte 22 de state membre, printre care şi România, înseamnă restul de 30% din PIB-ul total al UE.
Producția industrială a României a crescut cu 1,3% față de trimestrul anterior, activitatea din construcții (până în noiembrie 2021) a fost cvasi-plat, în timp ce serviciile private păreau să se bucure de un impuls destul de pozitiv. În general, în ciuda atingerii unui număr record de infecții în timpul valului pandemic, activitatea economică părea mai degrabă deconectată de situația medicală, deoarece nu au fost aplicate restricții dure.
Cu o cerere reținută epuizată până acum și cu inflația care mănâncă avansurile salariale, perspectivele pentru moralul consumatorilor arată destul de sumbru. În același timp, criza energetică internațională și constrângerile lanțului de aprovizionare nu se întrevăd încă la orizont.
Vor compensa acești factori planul ambițios de investiții publice pentru 2022, care se ridică la 6,7% din PIB. Cu toate acestea, acesta depinde în mare măsură de fondurile UE și va trebui să fie continuat folosind aceeași capacitate administrativă limitată de absorbție a fondurilor UE.
Având în vedere cele de mai sus, ne revizuim prognoza de creștere a PIB-ului real pentru 2022 la 3,2% de la 4,5%, menținând în același timp prognoza pentru 2023 la 4,5%. În pofida contextului de creștere mai slabă, credem că banca centrală va continua să majoreze rata cheie până la 4,00% în acest an, un nivel care – având în vedere inflația ridicată – nu ar putea fi considerat ca fiind un obstacol în calea creșterii.
PIB-ul României ar putea să se extindă chiar dincolo de parametrii luați în calcul de guvern pentru bugetul pe 2022. În esență, acest lucru se datorează inflației mai mari. Prin urmare, o creștere a PIB-ului real mai mică decât cea estimată ar putea să nu fie atât de supărătoare pentru factorii de decizie politică, cel puțin atâta timp cât nu se transformă într-o recesiune, ceea ce nu este probabil în opinia noastră.
