Comisia Europeană spune că România nu îndeplinește niciunul dintre criteriile de adoptare a euro
Veverita Aliona
2 min read
Toate statele membre care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte euro îndeplinesc criteriul privind finanțele publice, cu excepția României, care este singurul stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv (PDE), se arată în Raportul de convergență publicat de Comisia Europeană (CE) la 1 iunie.
Soldul bugetului general al României este văzut ca o scădere din nou la -7,5% în 2022, după îmbunătățirea de anul trecut, pentru ca ulterior să se îmbunătățească la 6,3% din PIB în 2023, potrivit previziunilor de primăvară citate de CE în Raportul de convergență.
România nu intenționează să adere la zona monedei unice mai devreme de 2029.
Comentând perspectivele de consolidare fiscală a României în cadrul PDE, Comisia estimează o contribuție negativă de 1,1 pp la orientarea bugetară în 2023, provenind din cheltuielile curente primare finanțate la nivel național, pe măsură ce subvențiile legate de energie sunt întrerupte.
Cu toate acestea, există riscuri negative legate de preluarea de către social-democrați a funcției de prim-ministru în 2023. În plus, estimarea măsurii în care România poate îndeplini obiectivul de deficit de 3% din PIB în 2024 rămâne și mai riscantă, în special în contextul calendarului electoral: România ar trebui să opereze cea mai profundă consolidare fiscală exact în timpul unui an super-electoral.
Următorul raport privind adoptarea monedei euro de către România va stabili anul 2029 ca dată țintă, a declarat prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Florin Georgescu, în decembrie anul trecut – înainte de creșterea bruscă a inflației și de războiul din Ucraina.
Calendarul de adoptare a monedei euro este revizuit de obicei anual și este inclus în raportul de convergență transmis de guvern Comisiei Europene.
România a avut o fereastră de oportunitate între 2015 și 2017, când ar fi putut solicita intrarea în mecanismul pregătitor al zonei euro, mecanismul ratei de schimb – dar autoritățile au decis atunci că un astfel de pas nu ar fi înțelept, având în vedere convergența “reală” slabă (ceea ce înseamnă un PIB pe cap de locuitor relativ scăzut, exprimat la rate de paritate de cumpărare).
Convergența “reală” s-a îmbunătățit între timp, dar România a eșuat de atunci în ceea ce privește toate celelalte criterii (care contează).
