Comisia Europeană prezintă planurile de reducere a dependenței de gazul rusesc
Veverita Aliona
3 min read
Comisia Europeană a lansat o inițiativă în trei direcții pentru a lupta împotriva actualei crize energetice și pentru a reduce dependența energetică față de Rusia. Dintr-o perspectivă economică pe termen scurt, măsurile de urgență anunțate privind prețurile energiei sunt cele mai importante.
Comisia Europeană a prezentat un plan care, pe termen scurt, oferă statelor membre ale UE unele instrumente pentru a atenua impactul prețurilor mai mari la energie asupra consumatorilor vulnerabili și adaugă posibilitatea reglementării prețurilor în circumstanțe excepționale.
Profiturile excepționale ale companiilor energetice pot fi, în unele cazuri, redistribuite consumatorilor. De asemenea, se subliniază posibilitatea de a sprijini întreprinderile care se confruntă cu costuri mai mari ale energiei pentru a evita falimentele.
Pentru a atinge aceste obiective, Comisia Europeană a confirmat că normele UE privind ajutoarele de stat permit măsuri de sprijin. Interesant, însă, este faptul că Comisia nu a mers încă atât de departe încât să propună abaterea de la normele fiscale în 2023.
Aceste măsuri pe termen scurt sunt însoțite de obiective de umplere a rezervelor de gaze. În aprilie, Comisia dorește să prezinte o legislație care să impună ca, până la data de 1 octombrie a fiecărui an, capacitatea de stocare subterană a gazelor să fie umplută în proporție de cel puțin 90%. Aceasta, printre alte planuri, pentru a reduce vulnerabilitatea la probleme de aprovizionare în perioadele de cea mai mare utilizare. Reamintim că, în prezent, rezervele de gaz sunt umplute în proporție de aproximativ 30%.
Pe termen mai lung, Comisia își propune să elimine dependența energetică de Rusia înainte de 2030 într-un plan numit REPowerEU. Planul urmărește să accelereze elementele tranziției ecologice prin reducerea dependenței de combustibilii fosili în locuințe, industrie și generarea de energie.
Pe lângă aceasta, planul urmărește, de asemenea, diversificarea aprovizionării cu gaze naturale către GNL și alte țări furnizoare de gaze naturale, precum și reorientarea utilizării energiei către biometan și hidrogen. Aceste măsuri ar trebui să ducă la o reducere a consumului de gaz de aproximativ mărimea importurilor actuale ale Rusiei, iar două treimi din această reducere ar putea avea loc în decurs de un an.
Planul va fi discutat la sfârșitul săptămânii în cadrul summitului UE de la Versailles, unde rămâne de văzut cât de mult din propunerile Comisiei vor fi aprobate. De asemenea, ne așteptăm la o discuție privind posibilele emisiuni comune de obligațiuni pentru finanțarea cheltuielilor suplimentare în domeniul apărării și al tranziției ecologice, precum și dacă clauza de salvgardare a normelor fiscale ale UE ar trebui sau nu prelungită dincolo de acest an.
În timp ce SUA au anunțat astăzi interzicerea importurilor de petrol din Rusia, răspunsul UE urmează o abordare mai graduală: reducerea dependenței de gazul rusesc în timp, pregătindu-se în același timp pentru întreruperi pe termen scurt. Motivele acestor diferențe sunt, de asemenea, clare: SUA sunt mult mai puțin dependente de gazul rusesc decât UE.
În ceea ce privește implicațiile economice ale propunerilor de astăzi, este puțin probabil ca impactul măsurilor de combatere a crizei să provoace un punct de cotitură în ceea ce privește impactul crizei energetice asupra economiei.
Constatăm că măsurile inițiale luate la sfârșitul anului trecut nu au avut decât o mică influență asupra ratelor inflației în creștere și, deși sprijinul acordat gospodăriilor vulnerabile a fost generos în unele țări, acesta nu a inversat scăderea puterii de cumpărare care pune în prezent în pericol redresarea economică. Deși măsurile vor fi, fără îndoială, utile, rămânem precauți în ceea ce privește redresarea economică în acest moment, care a intrat într-o mare incertitudine de când a început războiul din Ucraina.
