Cheltuielile gospodăriilor populației se anticipează a fi determinantul principal al creşterii economice din următorii doi ani
admin
3 min read
Cheltuielile gospodăriilor populației se grăbește a fi factorul principal al creşterii economice din acești doi ani, cu o dinamică mult mai înaltă în anul curent decât cea prevăzută în luna mai, conform BNR.
Economia va atinge o dinamică considerabil mai înaltă în anul curent decât cea calculată anterior – în principal datorită evoluţiei din trimestrul I – iar în 2022, avansul ei va rămâne puternic, comparabil cu cel din anii pre-pandemie.
Evoluţia include o creştere ceva mai lentă a surplusului de cerere aglomerată de-a lungul prognozei, dar pe o traiectorie uşor mai ridicată decât cea anticipată în luna mai, chiar şi în condiţiile unei dinamici a PIB potenţial revizuită, din nou, consistent în sens progresiv.
Mișcarea prevăzută de creştere a cheltuielilor gopodăriilor populației pe orizontul prognozei este mai mică mediei perioadei 2016-2019.
În cazul formării brute de capital fix se anticipează o dinamică mult superioară mediei din anii pre-pandemie și mai ridicată decât cea prevăzută în luna mai, cu precădere în 2021, implicând un aport relativ mai mare al componentei la avansul economic, în contextul creşterii mai ample a cheltuielilor publice de investiţii şi al efectului de antrenare exercitat asupra investiţiilor sectorului privat, finanţate şi prin fonduri europene.
Exportul net îşi va reduce probabil impactul contracţionist în 2021 şi 2022, însă mult mai modest decât se previzionase în luna mai, în condiţiile dinamizării mai puternice a absorbţiei interne în raport cu cea anticipată în cazul cererii externe, implicând importuri crescute.
BNR precizează că îngrijorătoare a fost considerată înrăutăţirea perspectivei deficitului de cont curent, anticipat a-şi accentua trendul ascendent ca pondere în PIB în 2021 şi a se corecta doar marginal în 2022, implicând creşterea sa mai pronunţată deasupra standardelor europene pe orizontul proiecţiei, evoluţie de natură să inducă riscuri la adresa inflaţiei, dar şi la adresa sustenabilităţii creşterii economice.
Evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate generează însă, cel puţin în perspectivă apropiată, incertitudini şi riscuri crescute la adresa actualelor previziuni macroeconomice pe termen mediu.
Banca centrală menţionează că o sursă de incertitudini şi riscuri rămâne, de asemenea, conduita politicii fiscale, al cărei grad de restrictivitate e susceptibil de mari schimbări pe orizontul prognozei, fiind dificil de anticipat, în contextul necunoscutelor privind amploarea, viteza şi instrumentele consolidării bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu – proces vital pentru stabilitatea economică, inclusiv prin implicaţiile asupra primei de risc suveran şi a costurilor de finanţare.
BNR a făcut referiri la constrângerile venite din volumul ridicat al cheltuielilor permanente şi din scumpirea unor materii prime, precum şi la factorii cu acţiune favorabilă asupra veniturilor bugetare din acest an, incluzând creşterea PIB nominal mult peste ipoteza iniţială, care explică în bună măsură îmbunătăţirea evidentă a execuţiei bugetare din primul semestru.
Incertitudini mari sunt asociate şi gradului de absorbţie a fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.
S-a considerat, totodată, a fi necesară monitorizarea atentă a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.
Banca Naţională a României a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
