Veverita Aliona 
Invazia rusă în Ucraina are un impact sever asupra multor piețe. În continuare, analizăm reacția încrucișată a creditelor la această criză, identificăm implicațiile conflictului și ce înseamnă în realitate, în practică, sancțiunile impuse Rusiei și de către aceasta. Invazia Ucrainei de către Rusia a dus la sancțiuni economice severe și la o reacție uriașă din partea corporațiilor care lucrează în Rusia.
Aproximativ 200 de societăți comerciale vor suspenda, vor renunța sau vor tăia orice legături cu Rusia. Răspunsul Rusiei la sancțiunile Occidentului a fost de a impune controale de capital care au afectat plățile datoriei externe.
Există o mare probabilitate ca investitorii din diverse locații să nu primească plățile/cupoanele de datorie, ceea ce ar putea fi considerat drept o incapacitate de plată.
Guvernul rus a întocmit o listă de țări neprietenoase, care include toate țările membre ale UE, SUA, Canada, Coreea de Sud, Australia, Regatul Unit, Monaco, Noua Zeelandă, Norvegia, Elveția, Japonia și altele.
Emitenții ruși au o datorie externă în valoare de aproximativ 115 miliarde de dolari SUA. Suma totală a răscumpărărilor a ajuns la aproximativ 20 de miliarde de dolari în 2022, inclusiv 2 miliarde de dolari de datorie suverană, 5,5 miliarde de dolari de datorie bancară și 11,8 miliarde de dolari de datorie nefinanciară.
Suma totală a nerambursărilor ar putea fi potențial mai mare, deoarece nerambursarea unui instrument ar putea declanșa nerambursări încrucișate în alt instrument.
Per ansamblu, situația se schimbă atât de rapid încât dorința și capacitatea de plată vor depinde de deciziile politice.
În timp ce inflația costurilor ar putea avea un impact mai mare asupra unor sectoare și subsectoare, cum ar fi transporturile, industriile de bază, ambalajele, industria alimentară, decât asupra altora, trebuie să se țină seama și de măsura variabilă în care întreprinderile pot transfera aceste creșteri de costuri către consumatorii finali. Cu toate acestea, în ansamblu, credem că impactul global va fi resimțit în diferite grade în toate domeniile.
În ciuda implicațiilor negative pe care le-am evidențiat aici, nu anticipăm o creștere materială pe termen scurt a ratelor de neplată pe piața europeană a obligațiunilor cu randament ridicat (cel puțin, în afara perimetrului emitenților de pe piețele emergente). Considerăm că lichiditatea continuă să fie suficientă pe termen scurt, dar riscurile de neplată vor crește ca urmare, iar ratele de neplată ar putea crește pe termen mediu, în special începând cu anul 2023.
Spreadurile de investiții de calitate euro înregistrează cu siguranță o atenuare ca urmare a veștilor despre Rusia-Ucraina. Spreadurile se lărgeau deja pe fondul probabilității unei reduceri anticipate, dar apoi am asistat la o mai mare lărgire și volatilitate din cauza invaziei. Unele sectoare, cum ar fi cel al petrolului și gazelor, al utilităților și al produselor industriale, sunt supuse unei presiuni mai mari. Sectorul telecomunicațiilor are, în general, o expunere redusă la Rusia și am observat aici o evoluție ușor mai fermă a spread-urilor.
În plus, obligațiunile cu scadență mai scurtă au înregistrat performanțe mai slabe, astfel încât curbele de credit s-au aplatizat. Acest lucru a fost observat în special în sectorul energetic și poate fi considerat un salt spre default. Unele nume au înregistrat chiar o curbă inversată: Wintershall, Gazprom și EP.
Într-adevăr, a existat o creștere a spread-ului, dar aceasta a fost mai degrabă sub așteptări în comparație cu creșterea observată în timpul crizei sanitare. Factorii tehnici vor rămâne puternici în acest an pentru creditele de investiții de calitate euro, și anume scăderea ofertei nete și a cererii din partea programului de achiziționare de obligațiuni al Băncii Centrale Europene.
Având operațiuni directe în Rusia, unii dintre marii producători europeni de petrol și gaze și-au anunțat, de asemenea, intenția de a limita investițiile sau de a se retrage complet din această țară. Compania energetică britanică estimează că deprecierile activelor s-ar putea ridica la 25 de miliarde de euro.
