Veverita Aliona 
Scăderea vânzărilor cu amănuntul a fost cauzată în mod disproporționat de țările care au impus măsuri mai stricte. Acest lucru confirmă că vânzările vor afecta PIB-ul în trimestrul 4, iar mediul de retail rămâne incert pentru lunile următoare datorită inflației ridicate.
Scăderea vânzărilor cu amănuntul nu este o surpriză, deoarece impactul celui de-al patrulea val de coronavirus a devenit mai mare în mod negativ spre sfârșitul trimestrului. Țările cu cele mai restrictive măsuri în vigoare au înregistrat cele mai mari scăderi – gândiți-vă la Germania și Olanda, de exemplu – dar scăderile au fost măsurate la nivelul tuturor țărilor.
Lucrul pozitiv care trebuie remarcat aici este că ocuparea forței de muncă a continuat să crească pe parcursul valului, ceea ce înseamnă că veniturile s-au menținut în mare parte. Acest lucru înseamnă că este de așteptat o redresare odată ce valul se va calma și măsurile vor fi ridicate. Conform acestor date, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 3% în zona euro şi cu 2,8% în Uniunea Europeană, în luna decembrie 2021 comparativ cu noiembrie. Însă, cele mai importante creşteri au fost înregistrate în Letonia (7,2%), Slovenia (2,1%), Bulgaria şi Ungaria (ambele cu 1%) şi România (0,9%).
În ritm anual, vânzările cu amănuntul au crescut cu 2% în zona euro şi cu 2,6% în Uniunea Europeană. Şi în acest caz, România este printre ţările cu o creştere peste medie a vânzărilor cu amănuntul, cu un avans de 6,5%, alături de Slovenia (44,1%), Lituania (16,2%), Estonia (12,6%), Bulgaria (,94%), Polonia (8,9%), Letonia (8,3%) şi Croaţia (6,7%).
Analiştii se aşteptau ca vânzările cu amănuntul în zona euro să înregistreze o scădere de 0,5% în luna decembrie comparativ cu noiembrie şi un avans de 5,1% în ritm anual.
Eurostat subliniază că în luna decembrie comparativ cu noiembrie vânzările cu amănuntul în zona euro şi UE au fost influenţate de scăderea, cu peste 5%, a vânzărilor de produse non-alimentare, urmată de o scădere cu 0,3%, respectiv 0,2%, a vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi ţigări.
Datele publicate anterior de Eurostat arată că inflaţia anuală în zona euro a atins un nivel record de 5% în luna decembrie 2021, în principal ca urmare a exploziei preţurilor la energie, dar chiar şi excluzând energia, preţurile au fost cu 2,8% mai mari în luna decembrie 2021 comparativ cu luna decembrie 2020, ceea ce a afectat puterea de cumpărare a consumatorilor.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna decembrie 2021, comparativ cu luna precedentă, a crescut, pe ansamblu, cu 8,3%. Pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, afacerile din comerţ au crescut pe ansamblu în luna decembrie 2021, comparativ cu luna precedentă, cu 0,9%.
De asemenea, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna decembrie 2021, comparativ cu luna decembrie 2020, a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 7,2%.Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2021, comparativ cu luna decembrie 2020, a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 7%.
Deoarece creșterea salariilor rămâne foarte modestă în acest moment, salariile reale sunt afectate puternic de rata inflației în creștere, ceea ce reduce perspectivele consumului casnic. Deși economiile acumulate ridicate și așteptările privind creșterile salariale nominale în cursul anului ar putea atenua impactul, ne așteptăm ca prima jumătate a anului 2022 să fie mai slabă în ceea ce privește redresarea consumului datorită blestemului inflației.
