Veverita Aliona 
Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT, deficitul tot mai mare de programatori și lipsa de sprijin pentru proiectele de internaționalizare sunt cele mai presante trei provocări pentru industria românească de IT, care generează peste 6% din PIB.
În prezent, se vorbește mult în spațiul public despre eliminarea scutirii de impozit pe venit pentru angajații din sectoarele IT, construcții și cercetare. Potrivit Ministerului de Finanțe, această măsură ar aduce la bugetul de stat un plus de 600 de milioane de euro în fiecare an. Din datele și informațiile disponibile până în prezent, 2022 ar putea fi ultimul an pentru aceste scutiri de impozit.
Cu toate acestea, scutirea de impozite pentru angajații din domeniul IT reprezintă fundamentul stabilității și predictibilității financiare care a permis sectorului să se dezvolte remarcabil în ultimii 20 de ani, conform Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS).
Organizația subliniază că stabilitatea și predictibilitatea fiscală sunt esențiale pentru a menține ritmul robust de creștere și pentru a stimula impactul pozitiv pe care acest sector l-a avut în ultimii ani asupra creșterii PIB-ului.
Anul trecut, aproximativ 103.000 de angajați din domeniul IT au beneficiat de facilitatea fiscală. Deși România este invidiată de alte țări din regiune în ceea ce privește specialiștii în IT&C, țara noastră se confruntă în continuare cu un deficit de peste 15.400 de programatori, potrivit unui studiu realizat de școala de programare Codecool.
De câțiva ani, sectorul IT autohton se confruntă cu două provocări majore: deficitul de specialiști IT existent pe piață și numărul redus de noi specialiști formați de școlile românești. România va avea un deficit de câteva sute de mii de ingineri în următorii zece ani.
Multe companii IT locale consideră că industria IT nu are neapărat nevoie de scutiri fiscale, dar că internaționalizarea este esențială. Piața românească nu poate absorbi singură capacitatea și presiunile financiare cu care se confruntă toate acestea. Firmele au nevoie de expansiune pe piața globală și de un sprijin mai concertat din partea statului printr-o strategie de internaționalizare pentru IT-ul românesc.
Startup-urile românești din domeniul tehnologiei spun, de asemenea, că nu au nevoie de subvenții de la stat. Totuși, un partener guvernamental ar trebui să le ofere sprijin atunci când doresc să se extindă pe piețele internaționale, într-un mod similar cu ceea ce se întâmplă în Israel, unde companiile stabilesc relații puternice cu camerele de comerț sau cu ambasadele.
În România, însă, lucrurile legate de politica de promovare a exporturilor sunt blocate de mulți ani, în timp ce alte țări europene stimulează rolul diplomației economice, autoritățile venind cu diverse programe și măsuri de sprijin pentru companiile IT care vor să se extindă la nivel internațional.
De asemenea, este imperios necesară o nouă strategie națională de export, adaptată la contextul economic actual și care să cartografieze oportunitățile de export pentru fiecare județ și industrie în parte. În plus, IT-ul este singurul domeniu care poate face România competitivă la nivel internațional, astfel încât crearea unui program de internaționalizare pentru această industrie – care să includă startup-uri ar fi o idee bună. Programul s-ar putea concentra pe granturi financiare și pe acțiuni de match making internațional pentru antreprenorii români.
