Anul economic 2021 în România

2021 a ajuns la final, așa că este momentul să privim în urmă și să facem un bilanț al celor mai semnificative evenimente care s-au întâmplat pe plan intern și extern.

Ianuarie

• România a atins la jumătatea lunii ianuarie un record de consum de electricitate pentru această iarnă și se apropia de recordul absolut din 2017

Consumul de electricitate al României a depăşit  în jumătatea lunii nivelul de 9.500 de MW și se apropie de maximul istoric de 9.930 de MW, potrivit datelor privind starea sistemului energetic naţional, prezentate în timp real pe site-ul Transelectrica.

Principala sursă de producţie a energiei erau hidrocentralele – 35%, urmate de centralele pe hidrocarburi – 22%, cărbune – 20%, nuclear – 17%, eolian – 2,5%, biomasa – 1,6%, fotovoltaic – 0%.

Acest nivel al consumului instantaneu este cel mai mare din această iarnă. Pe 8 decembrie 2020, Transelectrica anunța cea mai mare valoare a consumului instantaneu de anultrecut, 9.389 MW, peste valoarea maximă din luna decembrie 2019.

În istoricul ultimilor cinci ani, cel mai mare consum instantaneu de energie electrică a fost consemnat în luna ianuarie 2017, cu o valoare de 9.930 MW.

• BCE menține dobânda de politică monetară la cel mai scăzut nivel din istorie în luna ianuarie

Banca Centrală Europeană va menține dobânda de politică monetară la cel mai scăzut nivel din istorie pe fondul prelungirii restricțiilor impuse de pandemia de Covid-19 în mai multe state europene. 

Potrivit unui comunicat de presă al BCE, Consiliul guvernatorilor a decis că rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor rămâne nemodificate la nivelurile de 0,00%, 0,25% şi, respectiv minus 0,50%.

• Toyota își reia poziția de lider a construcției mondiale de mașini

Toyota a devenit, din nou, cel mai mare constructor mondial după vânzări, ultimele rezultate arătând că a depășit Grupul Volkswagen.

Compania japoneză a vândut 9,5 milioane de autovehicule la nivel mondial în 2020, incluzând și mărcile Daihatsu, Lexus și Hino, spre deosebire de cele 9,3 milioane de unități comercializate de grupul Volkswagen, care deține și mărcile Audi, Skoda, Seat și Porsche.

Marii constructori s-au luptat din greu pentru prima poziție în piață. În 2007, Toyota a devenit lider mondial, după ce a depășit General Motors la vânzări. Grupul auto american General Motors Co. a deţinut titlul timp de peste şapte decenii, însă în prezent nu mai are nicio șansă să redevină lider. În 2017, Volkswagen a depășit Toyota la vânzări și a rămas pe prima poziție până în prezent.

Februarie

• Prețul ceaiului s-a ridicat un nivel record în  anul 2020 și îl va menține până la sfârșitul anului 2021

Producţia de ceai a Indiei a scăzut cu 9,7% în 2020 comparativ cu 2019, din cauza inundaţiilor şi a restricţiilor de mişcare introduse în contextul coronavirusului, ceea ce a majorat cu o treime preţul mediu până la un nou maxim istoric, a anunţat organismul de stat Tea Board.

În 2020, India a produs 1.255 de milioane de kilograme de ceai, cu 9,7% mai puţin decât în 2019, deoarece inundaţiile au afectat culturile de ceai din statul Assam, care este responsabil pentru mai mult de jumătate din producţia totală a Indiei. 

• În România digitalizarea stă pe loc.  Doar o treime dintre angajați au abilități de a folosi un PC

Pandemia a grăbit digitalizarea serviciilor publice, dar chiar și așa, România rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește abilitățile angajaților de a folosi un calculator. Mai bine de o treime dintre angajați au doar cunoștiințe elementare. 

• Economia UE a reintrat în recesiune

Cât priveşte economia zonei euro, aceasta a plonjat într-o recesiune în formă de W în ultimul trimestru al anului 2020, contractându-se cu 0,7% faţă de T3, dar depăşind aşteptările economiştilor.

Declinul a anulat o parte din creşterea puternică din trimestrul 4 din 2020, PIB-ul pe întregul an trecut scăzând cu 6,8% după recesiunea istorică suferită de bloc în primul semestru al anului 2020.

• Grupul Renault a raportat pierderi istorice în 2020

Constructorul auto francez Renault SA a raportat pierderi record de opt milliarde de euro într-un an 2020 marcat de criza coronavirusului.

Proprietarul Dacia a precizat că a reuşit să limiteze pierderile în al doilea semestru, când cifra de afaceri a scăzut cu doar 8,9%, iar pierderile nete s-au situat la 660 milioane de euro.

Martie

• România se află pe locul 2 în UE la egalitatea salarială dintre bărbaţi şi femei

Câştigul salarial mediu orar brut în Uniunea Europeană era în 2019 cu 14,1% mai mic în cazul femeilor decât al bărbaţilor, însă statele membre unde această diferenţă este cea mai mică sunt Luxemburg (1,3%) şi România (3,3%), arată datele publicate de Eurostat.

Țările membre UE cu cele mai mari diferenţe sunt Estonia (21,7%), Letonia (21,2%), Austria (19,9%) şi Germania (19,2%).

• România, unul dintre marii producători de seminţe de floarea-soarelui, va apela la importuri din Argentina

După un an agricol dificil, România, unul dintre principalii producători de seminţe de floarea soarelui din Europa, urmează să importe, pentru prima dată, floarea-soarelui din Argentina. Motivul – seceta de anul trecut. Agricultorii spun că producția a scăzut cu aproape 30% și implicit și exporturile au fost reduse. Astfel, în săptămânile următoare în țara noastră vor ajunge 95 de mii de tone de floarea-soarelui.

• Criza globală de microcipuri face noi pagube: frigiderele şi cuptoarele cu microunde

Penuria globală de cipuri, care a afectat industria auto, lasă acum producătorii de electrocasnice în imposibilitatea de a satisface cererea, potrivit preşedintelui Whirlpool Corp din China.

Aprilie

• Guvernul a împrumutat 3,5 miliarde de euro, în cel mai mare împrumut de pe pieţele externe

Ministerul de Finanţe a împrumutat 3,5 miliarde de euro de pe pieţele externe, în prima ieşire de eurobonduri din acest an. Finanţarea este structurată pe două tranşe, de 12 ani, respectiv 20 de ani. Acestea este cel mai mare împrumut de până acum de pe pieţele externe.

Pentru tranşa pe 12 ani, Ministerul Finanțelor s-a împrumutat cu două miliarde de euro, investitorii alocând 6 miliarde de euro. Dobânda pentru această tranşă este formată din nivelul midswap (MS) plus 195 de puncte de bază.

Pentru tranşa pe 20 de ani, ministerul a atras 1,5 miliarde de euro, sumele alocate de investitori fiind de 4 miliarde de euro. Dobânda pentru această tranşă este formată din nivelul midswap (MS) plus 235 de puncte de bază.

• România rămâne cel mai mare producător de floarea-soarelui din Uniunea Europeană

România rămâne cel mai mare producător de floarea-soarelui din Uniunea Europeană, ocupând primul loc şi în 2020, atât în ceea ce priveşte producţia, cu un total de 2,07 milioane de tone, cât şi la suprafaţa cultivată, potrivit datelor provizorii anunţate de Institutul Naţional de Statistică.

Anul trecut, recolta totală de floarea-soarelui s-a redus din cauza secetei cu 1,497 milioane de tone, respectiv 42%, faţă de anul 2019 când a depăşit 3,569 milioane de tone.

Mai

• LG nu va mai produce telefoane mobile

LG Electronics a anunțat în luna mai că își va închide divizia de telefonie mobilă, care se confruntă cu mari pierderi.

În ianuarie, gigantul sud-coreean spunea că ia în considerare mai multe opțiuni în privința producției de telefoane mobile, după ce divizia responsabilă s-a confruntat cu pierderi de 4,5 miliarde de dolari în ultimii șase ani.

• Cum au ajuns autostrăzile din România să susțină industrii din alte state

Autostrăzile după care tânjim se construiesc cu materiale din import. De exemplu, peste 80% din bitum este adus din Bulgaria, Polonia sau Serbia. La noi, spun constructorii, se produce doar 18% din necesarul de bitum dintr-un an.

România vrea o infrastructură modernă, vrea autostrăzi care să lege provinciile istorice și pasaje care să fluidizeze traficul pe șoselele existente, dar îi lipsesc o mulțime din materialele necesare, așa că apelează la importuri și susține practic industriile din alte state.

Iunie

• În România prețul locuințelor se va majora cu 25%

Prețul mediu de achiziție a unei locuințe a crescut în mai multe țări europene în ultimul an. Potrivit specialiștii se așteptau ca valoarea proprietăților să nu sufere modificări, ba chiar să scadă în condițiile crizei economice generate de pandemie. Acest lucru nu s-a întâmplat însă, iar mișcările de pe piața imobiliară din Europa i-a luat prin surprindere pe experți. În România, încă de a începutul anului, prețul locuințelor a crescut, iar tendința se va menține, estimările fiind că majorarea va fi de 25%.

Datele Băncii Centrale Europene arată că toate statele din Zona Euro au înregistrat creșteri ale prețurilor locuințelor.

• Preţurile la alimente sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani, în toată lumea

Indicele global al preţurilor la produsele alimentare a crescut în această lună pentru a 12-a lună consecutiv, atingând cel mai ridicat nivel din septembrie 2011, anunță Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), care măsoară periodic modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

FAO publică modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În această lună 2021, acest indice a crescut până la 127,1 puncte, de la o valoare de 121,3 puncte în luna aprilie (o cifră revizuită uşor în sus faţă de valoarea iniţială de 120,9 puncte).

• Piața mondială de zahăr și cafea în creștere

În 2020, piața mondială a zahărului a atins un volum de consum de aproape 175 de milioane de tone. Iar stocurile mondiale de cafea la finalul sezonului 2020-2021 ar urma să crească până la 42 milioane de saci, fiecare cu o greutate de 60 de kilograme, cea mai ridicată valoare din ultimii şase ani, în condiţiile în care producţia va creşte mai mult decât consumul, a estimat Departamentul american al Agriculturii.

Piața mondială a zahărului este una extrem de dinamică, aflată într-o continuă dezvoltare și expansiune. La nivel regional, America Latină reprezintă în prezent cel mai mare producător, iar Asia Pacific cel mai mare consumator de zahăr. Pe baza tipului de produs, piața mondială a zahărului a fost împărțită în produsul derivat din trestie de zahăr și sfeclă de zahăr.

Iulie

• Viitorul consumului de lactate postpandemic este neclar

Pandemia a avut un impact masiv asupra modului în care consumatorii fac cumpărături, mănâncă și trăiesc. Închiderile de restaurante au contribuit la creșterea numărului de mese gătite și consumate acasă, stimulând o creștere semnificativă a volumului de produse lactate, cum ar fi untul (o creștere de peste 3% de la an la an) și laptele lichid (o creștere de peste 2% de la an la an).

 În timp ce companiile producătoare de lactate cu amănuntul au beneficiat de noi tendințe de consum, viitorul consumului de lactate într-o lume post-pandemic este mai puțin clar.

Tendințele post-pandemice pentru consumul de lactate par promițătoare: 70 % dintre consumatorii intenționează să cumpere aproximativ aceeași cantitate de lapte, brânză și unt refrigerat pe care au cumpărat-o în timpul perioadei de criză; 20 % intenționează să cumpere mai multă brânză și iaurt.

• UE amendează Volkswagen și BMW cu 875 de milioane de euro pentru complicitate în domeniul emisiilor

Comisia Europeană a amendat producătorii auto BMW și Volkswagen cu o sumă totală de 875 de milioane de euro pentru o înțelegere în vederea limitării concurenței în domeniul tehnologiei de curățare a emisiilor.

Blocul susține că cei doi producători auto au lucrat alături de Daimler pentru a restricționa concurența în domeniul curățării emisiilor pentru vehiculele noi și i-a lovit cu acuzații. Acest lucru vine separat de scandalul bazat pe un software care a permis vehiculelor să trișeze la testele de emisii.

Comisia susține că producătorii de automobile au încălcat normele ale UE prin conlucrarea în ceea ce privește dezvoltarea tehnică în domeniul curățării oxizilor de azot.

Cele trei companii au purtat discuții în urmă cu un deceniu cu privire la o tehnologie numită „AdBlue”, care curăță oxidul de azot din gazele de eșapament.

• Mulți europeni plătesc o parte mai mare din veniturile lor pentru chirie decât înainte de pandemie

Un studiu privind economiile europene avansate a arătat că o gospodărie tipică de chiriași cheltuiește 25% din venitul său pentru chirie, în timp ce o familie tânără plătește o treime. Cei care se află în cele mai mici 20% din distribuția veniturilor au cheltuit 40% din venituri pentru chirie. FMI prezintă măsuri politice care pot face ca închirierea în Europa să fie mai accesibilă.

Încă dinainte de pandemie, mulți lucrători din magazine sau restaurante care locuiau într-un oraș mare din Europa trebuiau să cheltuiască mai mult de jumătate din venitul gospodăriei lor pentru chirie.

În timpul pandemiei, mulți dintre aceștia și-au văzut veniturile scăzând, ceea ce a dus la creșterea ponderii veniturilor destinate chiriei. Întrucât chiriașii cu venituri mici și tinerii care au închiriat tind să lucreze mai frecvent în sectoare cu un grad ridicat de contact sau să dețină locuri de muncă nesigure, sunt necesare politici guvernamentale pentru a se asigura că aceste gospodării nu sunt lăsate în urmă pe măsură ce economiile își revin după criza sanitară.

August

• Piața de închiriere a energiei electrice în pandemie

Piața globală de închiriere de energie electrică a înregistrat o creștere considerabilă, alimentată de începerea din ce în ce mai frecventă a unor noi proiecte în sectorul minier, de producție, maritim și de utilități în diverse locații. Alocarea rapidă a serviciilor, schemele favorabile de închiriere oferite de producători, precum și provocările asociate cu transportul configurației echipamentelor dintr-un loc în altul vor influența în mod pozitiv perspectivele de afaceri.

Dimensiunea pieței globale de închiriere de energie electrică este proiectată să acumuleze 16 miliarde euro în evaluare până în 2027. Cazurile frecvente de întreruperi de curent și pene de curent, prezența liniilor de distribuție și de transmisie îmbătrânite și calamitățile naturale recurente vor susține creșterea industriei.

• Scade rata șomajului în UE

Planurile naționale de redresare ar trebui să creeze cel puțin 800.000 de locuri de muncă până în 2022 în UE, datorită investițiilor publice și private suplimentare și reformelor planificate în statele membre, potrivit Comisiei Europene. Rata șomajului a scăzut ușor în iunie, la 7,7% în zona euro și la 7,1% în Uniunea Europeană, față de 8% și, respectiv, 7,3% în aceeași perioadă din 2020.

În timp ce pandemia a forțat întreprinderile să închidă temporar activitatea în întregul bloc, riscul de a asista la concedieri masive a reprezentat o provocare serioasă pentru instituțiile UE și guvernele naționale.

Cifra șomerilor din UE s-ar putea dubla, ajungând la 30 de milioane de persoane, dacă guvernele nu prelungesc măsurile de sprijin pentru a răspunde pandemiei, au avertizat sindicatele.

Septembrie

• Prețurile materialelor de construcții vor rămâne ridicate cel puțin până la jumătatea anului viitor

Prețurile materialelor de construcții au crescut vertiginos în ultimele șase luni, împreună cu multe alte produse. Costul materiilor prime, cum ar fi lemnul, materialele plastice și oțelul, a crescut în mod deosebit. Întreruperile lanțului de aprovizionare, cauzate de criza sanitară, au diminuat oferta de materiale de construcții, la fel cum producția a rezistat în timpul pandemiei. Acest lucru a dus la penurie și la creșteri de prețuri. Din cauza întreruperilor lanțului valoric, se așteaptă ca deficitul de lemn și oțel să rămână o problemă cel puțin până la începutul anului 2022

Prețurile materiilor prime pentru metale și lemn au scăzut față de vârfurile recente. Cu toate acestea, acest lucru nu se reflectă încă în prețurile de producție, deoarece este nevoie de ceva timp pentru ca acestea să ajungă în lanțul de aprovizionare.

Creșterile de prețuri ale materialelor de construcții au pus sub presiune volumele de profit ale companiilor de construcții. Acest lucru poate duce cu ușurință la proiecte cu pierderi, deoarece marjele de profit sunt reduse în sectorul construcțiilor, în general de aproximativ 2 până la 4%.

• Prețul pâinii în România e cel mai mic din Uniunea Europeană

Eurostat a declarat că prețul pâinii și al cerealelor în întreaga UE a fost de aproximativ două ori și jumătate mai mare în cel mai scump stat membru decât în cel mai ieftin. Anul trecut, prețul pâinii în România a fost cel mai mic din Uniunea Europeană, fiind aproape la jumătate față de media UE, redă Eurostat.

Prețul pâinii și al cerealelor a fost cel mai mare în Danemarca, cu 53% peste nivelul UE, urmată de Austria, cu 35% peste nivelul UE, Luxemburg, Suedia și Finlanda, toate cu 27% peste nivelul UE.

În schimb, cele mai mici prețuri pentru pâine și cereale în 2020 au fost înregistrate în România, cu 44% sub nivelul UE, urmată de Bulgaria, cu 33% sub nivelul UE, și Polonia, cu 30% sub nivelul UE.

Datele Eurostat arată că prețurile la pâine în România sunt mai mici decât în alte țări din Balcani care nu sunt membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Macedonia de Nord, Albania, Serbia și Bosnia și Herțegovina.

Atunci când nivelurile sunt comparate cu media UE, rezultatele arată că prețul pâinii și cerealelor a fost cel mai ridicat în Danemarca, urmată de Austria, Luxemburg, Finlanda și Suedia.

Irlanda se află pe locul opt, înaintea unor țări precum Belgia, Franța, Grecia și Spania.

• Soldul investițiilor străine directe în economia României a crescut anul trecut la 90 miliarde de euro

Investițiile continuă în majoritatea sectoarelor economice, iar transformarea și adaptarea permanentă la noile realități rămân profesioniști cheie în afaceri în trimestrul 4 din 2021. Soldul investițiilor străine directe  în economia României a crescut anul trecut la 90,73 miliarde de euro, cu mai puțin de 2,5 miliarde de euro în plus față de finele anului anterior. Pe fondul pandemiei, s-a înregistrat astfel cea mai redusă creștere din ultimii ani, situație foarte ușor vizibilă din datele statistice BNR.

Cu toate acestea, raportat la PIB, soldul ISD s-a majorat înapoi la maximul din ultimii șase ani (41,6%), după ce scăzuse anterior sistematic începând cu 2016 (41,5%, spre 39,5% în 2019).

Fluxul net de ISD de anul trecut s-a regăsit în cea mai mare parte în sectorul de intermedieri financiare și asigurări (1.454 milioane euro), urmat de industrie (860 milioane euro, din care 849 milioane euro în industria prelucrătoare) și de-abia apoi de comerț (765 milioane euro, cam la jumătate față de valoarea din 2019).

• Exporturile europene de computere sunt în creștere accentuată

Exporturile europene de computere au crescut cu +36% de la an la an, ajungând la 6,7 milioane de unități și la 3,8 miliarde de dolari în valoare. Anul trecut, Republica Cehă a fost principalul furnizor de computere din UE, reprezentând 37% din totalul exporturilor. Țările de Jos și Germania au urmat Cehia în ceea ce privește valoarea produselor exportate. În 2020, prețul de export al computerelor în UE a scăzut cu -15% față de cifrele din anul precedent.

În 2020, cantitatea de calculatoare exportate în UE a urcat la 6,7 milioane de unități, înregistrând un salt de +36% față de cifrele din 2019. În termeni valorici, exporturile de computere au urcat vertiginos cu +15,6% față de anul precedent, ajungând la 3,8 miliarde de dolari în 2020.

În termeni valorici, Republica Cehă (1,4 miliarde de dolari) rămâne cel mai mare furnizor de computere din UE, cuprinzând 37% din totalul exporturilor.

A doua poziție în clasament a fost ocupată de Olanda (577 milioane de dolari), cu o cotă de 15% din totalul exporturilor. Aceasta a fost urmată de Germania, cu o cotă de 14%.

Octombrie

• Oferta de credite în euro: se așteaptă o ofertă de 330 de miliarde de euro la sfârșitul anului pentru companii

Oferta din septembrie este oarecum mixtă, cu o ofertă de credite corporative relativ mai lentă decât în anii precedenți, în timp ce oferta de credite financiare și de obligațiuni garantate a fost mai substanțială decât în anii precedenți. Se așteaptă ca oferta de credite corporative să se situeze la sfârșitul anului între 330-340 de miliarde de euro.

Oferta de credite corporative s-a ridicat la un nivel decent de 43 de miliarde de euro în septembrie. Această sumă este considerabil mai mică decât cele 50 de miliarde de euro înregistrate în septembrie anul trecut și 58 de miliarde de euro înregistrate în septembrie 2019. Oferta se situează acum la 270 de miliarde de euro la începutul anului, cu 100 de miliarde de euro mai puțin decât cele 386 de miliarde de euro furnizate în această perioadă a anului trecut și cele 305 miliarde de euro furnizate în 2019.

• Creșterea împrumuturilor și a depozitelor bancare va încetini

După o perioadă de creștere puternică după blocaje, creșterea economică în zona euro va scădea de aici încolo. În acest moment, PIB-ul a revenit la 98,7% sub nivelul de dinaintea crizei. Pentru anul 2022, se așteaptă la o creștere a PIB-ului de 3,9%, ceea ce este încă mult peste tendința de dinaintea crizei, dar ritmul trimestrial va încetini substanțial. Cu toate acestea, acest lucru va fi suficient pentru a reduce decalajul față de nivelurile anterioare pandemiei.

În trimestrele următoare, se așteaptă ca nivelurile scăzute ale șomajului și o oarecare dispreț din partea consumatorilor să aibă în continuare un impact pozitiv asupra creșterii, în timp ce investițiile întreprinderilor vor contribui, în mod pozitiv la creșterea PIB-ului, deoarece nivelurile ridicate de utilizare a capacităților și ratele scăzute ale dobânzilor oferă un mediu favorabil pentru investiții.

Noiembrie

• România este pregătită să crească exporturile de grâu, în condițiile în care recolta a atins cel mai înalt nivel din ultimii 14 ani

România a recoltat 13,0 milioane de tone de grâu până acum în acest an, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. Cifra reprezintă o revenire bruscă după ce seceta a distrus aproximativ 40% din recolta de anul trecut, trăgând recolta pentru 2020 la doar 6,4 milioane de tone. În anul precedent, România a recoltat 10,29 milioane de tone de grâu. Prețul grâului românesc comunicat de stat a ajuns la maximum ultimilor opt ani. Este însă sub cel la care traderii fac efectiv tranzacții.

Randamentul mediu la hectar s-a revigorat în acest an, ajungând la 5,35 tone, față de doar 2,99 în 2020, la data de 16 august.

Producții medii peste media națională de 5.346 kg la hectar au fost obținute nu doar în vestul țării, în județele Satu Mare, Timiș, Bihor, Arad, ci și în județele Olt, Caraș Severin, Ialomița. Brăila și Botoșani, precizează ministerul.

România consumă de obicei între 2,5 și 3 milioane de tone pe an de grâu, ceea ce ar elibera aproximativ 7,0 milioane de tone pentru export.

Producția totală de orz în 2021 este la un nivel record de 1,88mn de tone și este, de asemenea, cea mai mare din 2007 încoace.

Celelalte cereale cultivate în România, printre care se numără secara, triticale, orzul, ovăzul, mei și hrișca, au demonstrat, de asemenea, randamente bune, ceea ce a dus producția totală de cereale până în prezent la peste 15 milioane de tone pe an.

Rapița a înregistrat în anul 2021 cea mai mare producție medie la hectar (3.022 kg/ha) din 2007 încoace, datorită soiurilor utilizate, aplicării de noi tehnologii și condițiilor agrometeorologice favorabile, se arată în comunicatul ministerului.

• Vehiculele noi înmatriculate pentru transportul pasagerilor și mărfurilor în creștere în trimestrul 3 din acest an

Înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au crescut cu 12,7% în trimestrul 3 din 2021 faţă de trimestrul 3 din 2020. În aceeaṣi perioadă, înmatriculările noi de vehicule pentru transportul mărfurilor au crescut cu 0,7% comparativ cu trimestrul 3 din anul anterior.  

În trimestrul 3 din 2021, ponderea înmatriculărilor noi de autoturisme importate second hand în total înmatriculări noi de autoturisme a fost de 72,2%.

În trimestrul 3 din 2021 comparativ cu trimestrul corespunzător din anul 2020, înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au înregistrat creṣteri la categoriile autoturisme cu 13,1% ṣi mopede ṣi motociclete cu 3,6% ṣi scădere la categoria autobuze și microbuze cu 18,6%.

În ceea ce privește înmatriculările noi de vehicule rutiere noi pentru transportul pasagerilor au fost înregistrate creṣteri la categoriile mopede ṣi motociclete cu 25,8% ṣi autoturisme cu 15,9% ṣi scădere la categoria autobuze ṣi microbuze cu 39,9%.

Referitor la înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul mărfurilor au fost înregistrate creṣteri la categoriile autocamioane (inclusiv vehicule rutiere pentru scopuri speciale) ṣi autotractoare cu 1,9% fiecare ṣi scădere la categoria remorci ṣi semiremorci cu 1,3%.

Decembrie

• Piața industrială și logistică în cele mai mari orașe din România se extinde

Economia pandemică a stimulat piața industrială și logistică, deoarece tot mai mulți români au făcut cumpărături online pentru alimente, haine, gadgeturi sau mobilă. În timp ce piața locală de comerț electronic a urcat cu 30 % de la an la an, ajungând la 5,6 miliarde de euro în 2020, livrările de noi depozite au crescut și ele în încercarea de a ține pasul cu cererea în creștere.

De la începutul crizei din domeniul sănătății, sectorul industrial a fost unul dintre segmentele imobiliarelor comerciale care a continuat să se extindă și să atragă noi chiriași.

La sfârșitul primului trimestru, țara avea un stoc de peste 5 milioane de metri pătrați la sfârșitul primului trimestru, iar până la sfârșitul anului 2021 sunt așteptați la livrare alți 690.000 de metri pătrați, cu peste 100.000 de metri pătrați peste rezultatul de anul trecut.

Cele mai multe investiții noi în sectorul logistic și industrial vor continua să fie realizate în principalele hub-uri logistice, precum București și Timișoara.

• Femeile exploatează peste 3.5 de milioane de hectare de terenuri agricole din România

Din punct de vedere istoric, agricultura a fost una dintre cele mai importante industrii din României, dar acest sector a devenit mai puțin important de-a lungul timpului. Fermele au devenit mai productive datorită tehnologiei îmbunătățite, ceea ce a schimbat nevoile de forță de muncă ale fermelor. În același timp, oportunitățile economice din zonele mai urbanizate au crescut într-un ritm mult mai mare și au atras lucrătorii departe de viața agricolă. Ca urmare, profilul demografic al fermierilor români se schimbă.

Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că:

• 1,7% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori;
• 19,8% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate;
• 7,4% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic;
• 6,6% au avut statutul de funcţionari administrativi;
• 20,8% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor;
• 21,2% şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit;
• 7,8% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi;
• 14,7% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.

În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 23,9% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,2% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 39,9% au absolvit liceul, iar 11,8% şcoli profesionale şi de ucenici.
În special, producătorii agricoli – o persoană care este implicată în luarea deciziilor pentru fermă – au îmbătrânit în medie.

Aproape o treime din 63%  de producători din România au 65 de ani sau mai mult, iar alți 27% au vârste cuprinse între 55 și 64 de ani. Și tot mai puțini tineri le iau locul, cu doar 10% de producători cu vârsta sub 34 de ani.

Dar un domeniu în care rândurile fermierilor sunt în creștere este cel al femeilor fermier. Din 2012 până în 2017, numărul femeilor producătoare agricole din României a crescut cu peste 20.000, în timp ce numărul producătorilor de sex masculin a scăzut cu aproximativ 25.000 în același interval.

În mod colectiv, femeile exploatează astăzi 3.5 de milioane de hectare de terenuri agricole din România și sunt responsabile pentru un total de 14 de milioane de euro în vânzări agricole.