Veverita Aliona 
Avem un deficit de empatie. Decenii de cercetări sugerează că românii au devenit mai puțin preocupați de ceilalți și mai puțin dispuși să înțeleagă perspective diferite. Mulți cred că empatia pur și simplu nu merită efortul. Acest lucru ne face rău atât pe plan personal, cât și profesional. Când relațiile la locul de muncă au de suferit, la fel se întâmplă și cu succesul unei organizații. Iată veștile bune: Dovezile în favoarea empatiei la locul de muncă sunt din ce în ce mai multe, iar liderii din aproape toate domeniile iau act de ele. Empatia este o abilitate pe care o putem dezvolta, la fel ca un mușchi. Atunci când o exersăm, devenim mai puternici. Concentrându-ne atenția asupra oamenilor din jurul nostru ne întărește capacitatea de a învăța, de a comunica și de a obține rezultate.
Iată de ce contează empatia la locul de muncă:
Empatia se află în centrul misiunii dumneavoastră.
Este forța călăuzitoare din spatele organizațiilor care lucrează pentru a ajuta oamenii. Fără empatie, multe servicii care previn violența, bolile și sărăcia ar putea să nu existe deloc. Capacitatea de a înțelege experiențele celorlalți este, de asemenea, vitală pentru întreprinderile care se angajează să ofere produse de înaltă calitate care să răspundă nevoilor clienților și să le îmbunătățească calitatea vieții. Așadar, dacă empatia nu este o prioritate în furnizarea și evaluarea serviciilor, atunci ar putea exista o deconectare între misiunea unei organizații și practicile sale.
Empatia stimulează productivitatea.
Conexiunea umană este o sursă puternică de semnificație și motivație. Lucrăm mai mult atunci când vedem că munca noastră aduce beneficii oamenilor. Cercetătorii au testat această idee folosind intervenții simple. Un studiu efectuat a constatat că cei cărora li s-a cerut să citească scurte povestiri despre modul în care donațiile au ajutat studenții bursieri și-au dublat numărul de donații obținute.
Oameni din domenii complet diferite – cum ar fi salvamarii și lucrătorii agricoli – au arătat, de asemenea, o productivitate sporită după ce au citit povești despre cum munca lor ajută oamenii. Chiar și faptul de a vedea chipurile oamenilor pe care îi servim poate îmbunătăți performanța. Radiologii interpretează rezultatele testelor cu mai multe detalii atunci când fotografiile pacienților sunt incluse în dosarele lor, iar bucătarii pregătesc mâncăruri mai gustoase atunci când își pot vedea clienții.
Empatia alimentează colaborarea eficientă.
Datorită deciziei Google de a împărtăși cercetările sale interne, înțelegem mai bine ce face ca o echipă să exceleze: empatia. Compania tehnologică a studiat sute dintre echipele sale în cadrul unei inițiative de cercetare. Grupurile cele mai de succes aveau în comun aceste două caracteristici:
Oamenii erau pricepuți să citească emoțiile pe baza unor indicii nonverbale. Dacă un membru al echipei părea neliniștit în legătură cu o decizie, probabil că era observat și discutat. Dacă cineva părea deprimat, ceilalți își arătau îngrijorarea și sprijinul. Aceste conversații nu sunt întotdeauna ușoare, dar sunt importante. Ele ne permit să fim autentici și implicați.
Fiecare persoană a petrecut aproximativ aceeași cantitate de timp vorbind în timpul conversațiilor. Această practică reflectă o convingere comună că fiecare are ceva valoros de contribuit. Iar atunci când toată lumea își împărtășește cunoștințele și ideile, inteligența colectivă a grupului crește. Asta duce la rezultate mai bune.
Empatia îmbunătățește competența culturală.
Capacitatea de a înțelege și de a lucra eficient cu persoane de culturi diferite nu este un punct final, ci un proces care implică relații înrădăcinate în empatie, curiozitate și respect. Putem stârni competența culturală la ceilalți atât prin încurajarea empatiei, cât și prin modelarea acesteia. Empatia invită la empatie în schimb.
Empatia ridică gradul de satisfacție a clienților.
Cercetările sugerează că interacțiunea umană este principalul mod în care oamenii judecă calitatea serviciilor, iar aceste interacțiuni modelează reputația unei organizații. Atunci când ne abordăm munca cu convingerea că fiecare client merită atenția noastră concentrată și amabilitatea noastră, acest lucru se vede. Aceasta creează încredere și loialitate. Să ne acordăm timp pentru a observa, a pune întrebări și a răspunde cu atenție este esențial pentru a satisface nevoile persoanelor pe care le deservim.
Empatia construiește leadership.
Persoanele care sunt abilitate să înțeleagă sentimentele și situațiile altora au mai multe șanse să fie considerate lideri eficienți. Liderii empatici motivează echipele să facă cea mai bună treabă a lor. Ei ascultă. Ei recunosc nevoile și contribuțiile celorlalți. Ei cultivă o viziune comună și loialitatea ca rezultat direct al investiției lor în echipa lor.
Empatia este un avantaj competitiv.
Tehnologia continuă să schimbe modul în care facem afaceri și interacționăm unii cu alții. Organizațiile automatizează procesele și utilizează noi instrumente bazate pe tehnologie. Dar nu toate inovațiile sunt create în mod egal. Produsele eșuează atunci când nu răspund nevoilor oamenilor.
Implicarea utilizatorilor în fiecare etapă a procesului de proiectare (proiectare centrată pe om) ajută la asigurarea faptului că noile produse sunt utile în lumea reală. Și în timp ce influența tehnologiei este în creștere, nevoia noastră de conexiune umană este neschimbată.
Așadar, atunci când oamenii care vă reprezintă organizația dau dovadă de umanitate și bunătate, acum mai mult ca oricând, acest lucru iese în evidență.
