Deci, ce este un stil de leadership colaborativ? Este o abordare managerială care renunță la modelul de organizare ierarhică și urmărește să îi determine pe directori, manageri și angajați să lucreze împreună pentru a atinge obiective comune. Cu alte cuvinte, leadershipul colaborativ depinde de colaborarea tuturor dincolo de granițele organizaționale, împărțind controlul și responsabilitatea, în loc ca cei de la vârf să țină frâiele. Acest tip de leadership se bazează pe ideea că suntem mai inteligenți împreună și se bazează pe inteligența colectivă a talentelor unei companii pentru a rezolva probleme complexe și a impulsiona inovarea. Liderii colaborativi se străduiesc să creeze un climat de echipă pozitiv care să aibă ca rezultat siguranța psihologică, în care oamenii se simt liberi să contribuie cu ideile lor și să participe la luarea deciziilor. Transparența este esențială și niciun grup nu controlează singur fluxul de informații.
Acest stil de conducere reprezintă opusul abordării tradiționale de comandă și control, care este de natură descendentă și implică un lanț de comandă de la conducerea superioară până la angajații de la nivelul inferior.
Care sunt caracteristicile leadershipului colaborativ?
Deși diferite organizații practică leadershipul colaborativ în moduri diferite, există câteva trăsături comune care caracterizează acest stil de leadership:
- Fluxul liber de informații la toate nivelurile organizației – Spre deosebire de leadershipul tradițional, în care conducerea superioară deține controlul asupra informațiilor și le distribuie doar atunci când consideră necesar, aici, toată lumea are acces la ele;
- Luarea deciziilor și rezolvarea problemelor în colaborare – Liderul nu ia singur deciziile și nu vine cu soluții. În schimb, el împuternicește echipa să lucreze împreună la ele;
- Sprijin reciproc și împuternicire reciprocă – Leadershipul colaborativ depinde de încrederea, respectul și sprijinul reciproc între angajați și manageri, în loc ca indivizii să acționeze doar în interesul lor personal;
- Coresponsabilitatea și responsabilitatea reciprocă – Liderii colaborativi încurajează pe toată lumea să contribuie, recunosc contribuțiile fiecăruia și, astfel, inspiră și un sentiment de responsabilitate reciprocă
- Mentalitatea “noi” în locul mentalității “eu” – Acest tip de lider creează un scop comun clar pentru ca toată lumea să depună eforturi împreună, în loc ca fiecare să se concentreze pe obiectivele individuale;
- Conducerea procesului, nu a oamenilor – Un lider colaborativ își lasă ego-ul deoparte și, în loc să dirijeze munca tuturor, el doar facilitează procesul de colaborare și îl orientează spre eficacitate.
Tendințele de la locul de muncă care au dus la apariția leadershipului colaborativ
Trecerea la acest tip de leadership nu s-a produs peste noapte. Ea a fost determinată de câteva tendințe emergente la locul de muncă care au făcut ca leadershipul colaborativ să fie mai fezabil și mai practic. Iată care sunt cele mai importante dintre ele.
Inovațiile în tehnologia de colaborare
Renunțarea la structura ierarhică nu ar fi în întregime posibilă fără instrumentele adecvate pentru a menține comunicarea și colaborarea organizate. De aceea, inovațiile în tehnologia de colaborare au fost esențiale pentru a determina trecerea la o abordare mai colaborativă în conducere.
Datorită diverselor aplicații de gestionare a proiectelor, de exemplu, angajații și conducerea își pot comunica progresul sarcinilor și ideile fără a fi nevoie să se întâlnească pentru a face acest lucru. Aceștia pot colabora cu ușurință la un proiect chiar și atunci când lucrează după programe diferite și locuiesc în fusuri orare diferite. Este mai simplu ca niciodată să documentezi și să lași o urmă a tot ceea ce se întâmplă, astfel încât toți angajații să aibă acces la informațiile relevante ori de câte ori au nevoie.
Creșterea colaborării inter-funcționale
Datorită tendinței menționate anterior – apariția tehnologiei de colaborare de ultimă generație – a avut loc o altă schimbare importantă la locul de muncă – destrămarea structurii de tip siloz din organizațiile tradiționale.
Companiile au, de obicei, mai multe departamente care se ocupă de diferite aspecte ale afacerii, de exemplu, vânzări, finanțe, marketing etc. Cu toate acestea, instrumentele de colaborare au contribuit la popularizarea colaborării interfuncționale. Acest tip de colaborare înseamnă că angajații din diferite departamente ale organizației pot lucra împreună pentru a atinge un obiectiv comun, fiecare dintre ei aducându-și la masa de lucru abilitățile și expertiza unică.
Deoarece colaborarea interfuncțională este facilitată de o varietate de instrumente, angajații din diferite părți ale organizației pot comunica liber ori de câte ori au nevoie de ajutor sau asistență pentru a rezolva o problemă sau pentru a finaliza un proiect. În acest fel, ei pot lua inițiativa pe cont propriu, eliminând astfel nevoia ca cineva să le dirijeze și să le structureze eforturile.
Procesul decizional bazat pe date
Datorită digitalizării și a volumului mare de date, companiile nu mai trebuie să se bazeze pe intuiție și presupuneri în luarea deciziilor. Acum, toate datele referitoare la operațiunile de afaceri vă sunt accesibile în format digital, la fel ca și instrumentele inteligente pe care le puteți utiliza pentru a extrage informații valoroase din ele.
În acest sens, nu este surprinzător faptul că un studiu recent a constatat că liderii care au adoptat procesul decizional colaborativ își bazează deciziile (reciproce) pe informații mult mai mult decât alte tipuri de lideri. Aceștia doresc să aibă o viziune holistică, de 360 de grade, asupra situației în care se află și a modului în care pot colabora pentru a se îmbunătăți.
Când ar trebui să se folosească leadershipul colaborativ?
Acest stil de conducere poate fi utilizat în orice sector de activitate, în anumite circumstanțe. Să explorăm câteva situații în care leadershipul colaborativ poate fi extrem de benefic.
Rezolvarea unor probleme complexe care necesită o colaborare interdisciplinară
Fiecare organizație este, în esență, un organism viu ale cărui celule trebuie să funcționeze împreună la unison pentru ca organismul viu să funcționeze și să supraviețuiască. Așadar, indiferent de problemă, toate părțile organizației trebuie să colaboreze pentru a obține cea mai bună soluție posibilă. Cu alte cuvinte, majoritatea problemelor din orice companie sunt probleme interdisciplinare. Acest lucru înseamnă că nicio persoană (departament sau sector) nu poate oferi soluțiile potrivite.
Să luăm ca exemplu problema globală a schimbărilor climatice. În timp ce oamenii de știință din domeniul naturii au lucrat la această problemă timp de decenii, aspectul social al problemei a fost neglijat, ceea ce ne-a condus la o criză globală de mediu în prezent. O soluție adecvată poate fi găsită doar atunci când toate părțile (oameni de știință din domeniul naturii, politicieni, sociologi etc.) se vor reuni pentru a-și oferi perspectivele asupra problemei.
La o scară mai mică, adică într-o companie, toate departamentele trebuie să își ofere punctele de vedere asupra oricărei idei pentru ca aceasta să funcționeze. De exemplu, departamentul de marketing poate avea un plan grandios pentru cea mai bună și mai eficientă campanie de marketing pentru a răspândi notorietatea mărcii. Dar, dacă sectorul financiar se opune din cauza fondurilor insuficiente, trebuie să elaboreze o soluție mai realistă.
Atunci când sunt implicate mai multe părți interesate
Conducerea colaborativă este o necesitate atunci când există mai multe părți interesate implicate într-un proiect, mai ales atunci când acestea provin din medii diferite și au așteptări diferite. De exemplu, dacă firma dvs. se asociază cu alte companii pentru un proiect comun, trebuie să participați cu toții la luarea deciziilor dacă doriți ca aranjamentul să funcționeze.
Atunci când problema îi privește direct pe angajați
Atunci când un lider trebuie să ia o decizie care îi afectează în mod direct pe angajații săi, conducerea colaborativă este abordarea corectă. În acest fel, vă asigurați că aceștia au un cuvânt de spus în problemele care îi privesc direct și vă asigurați că toată lumea este mulțumită de rezultat.
De exemplu, dacă încercați să stabiliți numărul optim de întâlniri de echipă pe săptămână, cel mai bine este să vă consultați echipa și să vă asigurați că profitați la maximum de timpul petrecut împreună.
Atunci când inovația este obiectivul principal
Companiile sunt conștiente de mult timp de faptul că diversitatea stimulează inovarea. Omogenitatea în gândire (sau, mai rău, o singură persoană care ia toate deciziile) este periculoasă, deoarece nu ne provoacă să ieșim din zona de confort și să privim problema din mai multe perspective.
Pe de altă parte, atunci când mai multe persoane diverse din echipă sunt libere să își exprime opiniile, dezacordurile și punctele de vedere opuse, suntem provocați la un nivel mai înalt de acțiune cognitivă, precum și la empatie în înțelegerea modului în care problema în cauză îi afectează pe ceilalți.
De ce este important leadershipul colaborativ?
Acest stil de conducere este esențial dacă doriți să recoltați potențialul maxim al echipei dvs. Și să conduceți cele mai bune rezultate posibile. Iată care sunt beneficiile leadershipului colaborativ, dintre care unele au fost deja atinse.
leadershipul colaborativ maximizează inovația
Am stabilit deja că diversitatea de opinii și medii care intră în joc în conducerea colaborativă este un ingredient cheie al inovării.
conducerea colaborativă are ca rezultat un proces mai bun de luare a deciziilor
Acest stil de conducere este, de asemenea, dovedit a duce la o mai bună luare a deciziilor, care este, de asemenea, legată de diversitate. De fapt, cercetările au arătat că echipele diverse iau decizii mai bune 87% din timp. Aceste constatări au sens, deoarece oamenii care provin din puncte de vedere diferite sunt mult mai susceptibile de a elimina orice puncte oarbe care altfel ar putea duce la probleme grave.
leadershipul colaborativ îmbunătățește implicarea angajaților
Prin implicarea angajaților în procesul de luare a deciziilor, liderii stimulează implicarea angajaților. Acest lucru se datorează faptului că leadershipul colaborativ creează un sentiment de proprietate psihologică în angajați – sentimentul de proprietate asupra unei ținte, a unei părți a obiectivului sau a unei întreprinderi în general. Responsabilitatea psihologică este legată de implicarea angajaților, deoarece angajații simt un fel de posesivitate și responsabilitate față de un obiectiv comun al companiei și simt că rolul lor în realizarea acestuia este esențial (pe bună dreptate). Astfel, toată lumea este mai implicată în atingerea obiectivelor comune.
După cum puteți vedea, era liderilor eroi care cred că pot conduce singuri o organizație s-a încheiat. Colaborarea este noul cuvânt de ordine, iar companiile încep încet să realizeze potențialul de a aplatiza ierarhia și de a permite o abordare mai democratică în conducerea unei afaceri.
Leadershipul colaborativ sparge barierele tradiționale dintre diferitele niveluri ale organizațiilor și utilizează cât mai bine posibil talentele și abilitățile fiecăruia. Sperăm că acest articol de pe blog vă va ajuta să găsiți abordarea personală de colaborare pentru a vă conduce organizația într-un viitor mai luminos.