Marea revenire a angajaților în clădirile de birouri este așteptată în această toamnă în toată România
admin
3 min read
Sectorul imobiliar comercial din România îmbrățișează digitalizarea într-un ritm accelerat, în timp ce unele dintre tendințele care domină piața erau în formare de mult timp și au fost stimulate de economia pandemică.
În condițiile în care criza din domeniul sănătății provoacă multă incertitudine în viețile oamenilor, precum și în operațiunile de afaceri, directorii încearcă să anticipeze modul în care pandemia va schimba modul în care lucrăm, cumpărăm și trăim.
2021 va fi un an de experimentare și de pilotare. Încă nu există o foaie de parcurs detaliată pe care să o urmăm, astfel încât navigarea în viitorul muncii, menținând în același timp capacitatea de a ne adapta la schimbări pe parcursul anului 2021 și după aceea, va fi o necesitate.
Lucrul jumătate din săptămână de la birou și cealaltă jumătate de acasă sau dintr-o altă locație este un alt sistem care câștigă tracțiune în rândul factorilor de decizie din companii.
Economiștii sugerează că pandemia a subliniat importanța mediului construit – inclusiv a spațiilor de birouri – pentru sănătatea publică și pentru modelarea bunăstării individuale și comunitare. Acest lucru se reflectă într-o atenție sporită a ocupanților față de sănătate și bunăstare, ceea ce va accentua probabil polarizarea existentă a cererii între stocurile de primă mână și cele secundare.
România are un spațiu modern de vânzare cu amănuntul mai mic pe cap de locuitor decât alte piețe din Europa Centrală și de Est pentru niveluri de con sumare comparabile, acest lucru înseamnă doar că vor fi mai puține mall-uri afectate în viitor de trecerea continuă la comerțul electronic. Pandemia i-a împins, de asemenea, pe comercianții cu amănuntul să consolideze experiențele omnichannel pentru clienți, cu o puternică com ponentă digitală.
Cererea este generată de modalitățile de lucru mai flexibile care fac din locuință o piesă centrală a spațiului de lucru al viitorului. Ușurarea muncii a avut efecte multiple asupra dezvoltărilor viitoare: pe piața birourilor, a creat o nevoie mai mare de proiecte cu utilizare mixtă; pe piața rezidențială, a crescut cererea de locuințe individuale mai degrabă decât de apartamente sau de spații mai mari, cu acces la facilități în aer liber; pe piața hotelieră, există o cerere mai mare de cazare la distanță, departe de orașele aglomerate.
Depozitele industriale și logistice implementează cele mai noi tehnologii pentru a reduce costurile operaționale pentru chiriași, în timp ce segmentul rezidențial adaugă o nișă tot mai mare de apartamente care se bazează pe energie regenerabilă și alte facilități pentru a reduce costurile pe termen lung pentru rezidenți și a limita impactul asupra mediului.
Cea mai mare provocare pentru imobiliarele care se adaptează la schimbările climatice este probabil cea a adaptării clădirilor existente. Prin urmare, proprietarii de imobile vor avea nevoie de stimulente pentru a-și renova activele imobiliare într-o manieră adaptată la schimbările climatice.
În condițiile în care Uniunea Europeană își propune să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050, oferta de clădiri noi va trebui să respecte standarde mai stricte de efi ciență, în timp ce stocul actual de clădiri private și publice va trebui modernizat.
