Veverita Aliona 
Mulți întreprinzători se lansează într-o afacere de tip start-up, entuziasmați de o idee nouă, cu viziuni mărețe de a vinde un milion de unități în primul an, dar fără să înțeleagă cu exactitate nevoile pieței pentru produsul lor. Este imposibil să conduci o inovație semnificativă fără un concept complet despre ceea ce există. Cu siguranță, toată lumea își dorește cel mai nou gadget, motivează fondatorii de startup-uri, iar dacă pot convinge câțiva investitori să le ofere suficient capital de risc, pot fi în afaceri pentru o perioadă de timp înainte de a-și da seama că nu vor obține niciodată profitul pe care îl cred.
Piața este o bestie incredibil de complexă, așa că nu este de mirare că multe startup-uri nu-și pot calcula cu exactitate șansele de succes în mod fiabil. În timp ce există modele și instrumente care pot oferi informații despre posibilitatea de succes antreprenorial, există, de asemenea, multe momente în care nu există cu adevărat nicio modalitate de a prezice succesul sau eșecul până când nu se introduce produsul pe piață și pur și simplu se vede cum se descurcă.
Schimbarea condițiilor de piață
Uneori, cei implicați într-un startup au o viziune precisă asupra pieței, dar apoi condițiile de piață se schimbă înainte de a fi suficient de bine stabiliți pentru a face față acestor schimbări.
Pandemia de coronavirus a fost un exemplu perfect de schimbare a condițiilor de piață care a făcut ca multe întreprinderi să se lupte sau să eșueze. Închiderile și restricțiile de capacitate au făcut ca multe întreprinderi de vânzare cu amănuntul și restaurante să își vadă volumul de vânzări să scadă dramatic și a fost nevoie de multe luni pentru ca unii clienți să se simtă suficient de confortabil pentru a se întoarce.
Pentru unele întreprinderi nou-înființate, aflate la început de drum, fără prea mult profit și fără o bază de clienți stabilită, schimbările uriașe de pe piață au fost prea mult pentru a le permite să reziste, iar întreaga afacere s-a rezumat la o serie de începuturi false.
Acum, întreprinderile mici sunt afectate de lipsa forței de muncă, ceea ce i-a forțat pe unii dintre ei să își reducă orele de lucru sau să se mulțumească cu mai puțini membri ai echipei care să se ocupe de aspectele vitale ale afacerii. Aceste provocări vor duce, fără îndoială, la modele de eșec care ar putea fi de lungă durată, în special pentru unele branduri care se luptau deja înainte de pandemie.
Sincronizarea proastă a pieței
Uneori, un startup are o idee grozavă, dar nu sincronizează bine o lansare majoră de produs sau un impuls de marketing. Din nefericire, ar putea fi nevoie de o singură mișcare nepotrivită pentru ca startup-ul să eșueze, dacă investitorii află de deciziile proaste și decid să renunțe.
Alte idei au fost comercializate prost din punct de vedere al sincronizării, cum ar fi lansarea unei campanii de marketing cu tematică de sărbători după sărbători sau încercarea de a face o lansare majoră de produs fără a crea mai întâi un buzz în jurul produsului.
Probleme legate de fluxul de numerar
Un alt motiv pentru eșecul unui startup este pur și simplu rămânerea fără bani. Cele mai multe startup-uri se bazează pe investitori și pe capitaliștii de risc pentru a le finanța până când produsul sau serviciul lor începe să facă bani, iar dacă acest lucru nu se întâmplă suficient de repede, investitorii se împotrivesc adesea să continue să dea bani pentru o perioadă lungă de timp.
Dacă startup-ul nu depune suficiente eforturi pentru a găsi noi capitaluri pe măsură ce capitalul inițial se epuizează, în curând va constata că nu poate acoperi cheltuielile de funcționare conform modelului de afaceri preconizat.
Problemele legate de fluxul de numerar sunt extrem de frecvente în rândul startup-urilor și reprezintă unul dintre principalele motive pentru care startup-urile se închid. Chiar dacă problema nu constă în retragerea investitorilor, noile afaceri pot eșua dacă nu răspund nevoilor clienților sau dacă prețurile sunt prea mari sau prea mici.
Plan de afaceri defectuos
Să ai un plan de afaceri și cam toată lumea știe că ar trebui să ai unul în fazele incipiente ale oricărei afaceri mici. Dar doar pentru că ai un plan de afaceri nu înseamnă că este unul bun.
Un plan de afaceri defectuos nu ia în considerare factori care mai târziu devin importanți și poate cauza eșecul afacerii, mai degrabă decât succesul start-up-ului. Unele defecte comune ale planului de afaceri includ faptul că este prea vag, calcularea greșită a costurilor, subestimarea termenelor de producție sau de marketing și greșirea unor date cheie atunci când se studiază piața, așa cum s-a menționat mai sus.
Practici de recrutare deficitare
Antreprenoriatul funcționează doar atunci când startup-urile pot angaja oamenii potriviți pentru întreprinderea lor. În timp ce unele caracteristici ale angajaților buni sunt destul de universale, cum ar fi abilitățile de relaționare cu oamenii, perseverența și capacitatea de a rezolva probleme, este posibil să aveți nevoie de abilități mai specializate pentru anumite posturi dacă doriți să fiți una dintre poveștile de succes ale startup-urilor despre care oamenii aud atât de mult.
Cele mai multe startup-uri de succes vor da credit echipei lor pentru o mare parte din succesul lor, deoarece oamenii unici, cu idei creative, sunt mai buni la a găsi cum să facă lucrurile să funcționeze în cel mai bun mod posibil. Personalitatea și caracterul membrilor echipei dvs. de top se reflectă adesea în organizație în moduri cruciale.
Un parteneriat fundațional slab
Atunci când co-fondatorii unui startup nu lucrează bine împreună, acest lucru face adesea ca succesul startup-ului să fie dificil sau imposibil. Comunicarea poate fi o problemă majoră pentru parteneriatele care nu sunt construite pe o viziune și valori comune.
De obicei, parteneriatele nu încep rău. Cu toate acestea, pe măsură ce trece timpul, unii parteneri află că interesele și obiectivele lor pentru start-up nu se aliniază bine, iar în acel moment start-up-ul riscă să eșueze dacă liderii săi nu găsesc împreună o cale comună de a merge mai departe.
Eșecul de a învăța din greșeli/ de a face ajustări
În orice startup, vor exista greșeli, calcule greșite și eșecuri. Cele mai multe startup-uri nu au o linie dreaptă spre succes, ci au multe suișuri și coborâșuri pe parcurs.
Unul dintre cele mai frecvente motive pentru eșecul unui startup este faptul că acesta nu a fost capabil să învețe din greșelile inevitabile și să facă ajustări pentru a avea mai mult succes.
Persistența este foarte importantă pentru startup-uri, dar dacă nu au loc și ajustări la un mod mai bun de a face lucrurile, un startup poate persista până la faliment. Persistența funcționează doar dacă modelul de afaceri este solid și dacă se iau deciziile corecte pe parcurs.
Epuizare/pierdere a pasiunii pentru startup
Mulți fondatori de startup-uri au o problemă de atenție: se îndrăgostesc de o idee, dar se plictisesc de ea înainte ca aceasta să își atingă potențialul maxim și vor să treacă la următoarea idee grozavă.
Atunci când conducerea unui startup își pierde pasiunea pentru concept sau produs, sau se epuizează prea devreme în privința ideii, startup-ul va eșua probabil. În unele cazuri, fondatorii pot vinde startup-ul altcuiva care să le ia ideea și să o pună în practică sau să o integreze în propriul lor concept.
Din păcate, puțini proprietari de afaceri care se epuizează sau își pierd pasiunea o recapătă vreodată (cel puțin nu pentru ideea inițială). Nevoia de a trece la altceva a fost mult timp un factor major în eșecul startup-urilor, din cauza naturii creative și neliniștitoare a multor fondatori de startup-uri.
Criza de piață neprevăzută: Un eveniment de lebădă neagră
Schimbările pieței sunt un gând, dar ce spuneți despre o criză de piață pe care nimeni nu ar fi putut să o prevadă? Impactul pandemiei și a războiul din Ucraina asupra economiei globale a fost un caz clasic de eveniment de lebădă neagră: complet neprevăzut și devastator pentru o mulțime de întreprinderi mici și startup-uri.
Deși nicio afacere nu era pregătită pentru o închidere globală, unele au reușit să supraviețuiască – chiar să prospere – în timpul crizei. Printre acestea se numără și startup-urile, care au crescut în timpul pandemiei. deoarece au investit în stive de tehnologie care le-au ajutat să opereze și să comunice 100% de la distanță.
