Veverita Aliona 
Inflația României a urcat la 14,5% în mai, de la 13,8% în aprilie, a anunțat Institutul Național de Statistică. Aceasta a fost puțin peste mediana de 14,4% . Inflația lunară a scăzut la 1,2% lună/lună în mai, de la 3,7% lună/lună în aprilie.
Prețurile alimentelor au crescut în linie cu media, cu 14,3% an/an, iar prețurile bunurilor nealimentare (inclusiv gazele naturale, electricitatea și combustibilii) au avansat mai rapid, cu 17,2% an/an. Prețurile serviciilor au crescut cu doar 7,5% an/an.
În ultima ședință a consiliului monetar din 10 mai, Banca Națională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară cu 75 pp, până la 3,75%, o creștere mai mică decât se așteptau analiștii.
Într-o notă de cercetare a BCR, se susține că BNR și-a coordonat demersurile de majorare a ratei dobânzii de politică monetară astfel încât diferențialul dintre rata dobânzii cheie din România și cea din Polonia să rămână neschimbat.
BCR vede IPC la 12,8% an/an până la sfârșitul anului, după ce a atins un vârf de puțin peste 15% an/an în luna iunie și va scădea la 7,0% an/an până la sfârșitul anului 2023. Prognoza de inflație a BNR este de 12,5% și 6,7% până la sfârșitul anului 2022 și, respectiv, până la sfârșitul anului 2023.
Ne așteptăm la presiuni inflaționiste subiacente mai persistente și estimăm că inflația de bază va ajunge la 11,7% în decembrie 2022, scăzând la 7,2% până la sfârșitul anului 2023 și rămânând peste intervalul de variație al țintei BNR pentru întreaga perioadă a următoarelor opt trimestre. BNR vede inflația CORE la 10,9% și 4,8% pentru sfârșitul anului 2022, respectiv sfârșitul anului 2023, se arată în nota BCR.
Majoritatea companiilor a transferat creşterea preţurilor de la utilităţi, materiale şi servicii către consumatorul.
În 2022, acest mecanism de transfer către consumator al riscului valutar, cumulat cu creşterea preţurilor ca urmare a avansului inflaţiei, riscă să afecteze semnificativ nivelul de competivitate şi vânzări al companiilor.
Creşterile spectaculoase de preţuri au determinat o schimbare a strategiei companiilor privind transferul costurilor către clientul final, acest transfer fiind ceva mai estompat în condiţiile unui mediu economic tot mai fragil.
Multe companii au preferat să îşi reducă marjele, să caute soluţii de eficientizare a activităţii şi să îşi reducă costurile interne în tentativa de a rămâne competitivi în zona de preț.
Această tendinţă vine, bineînţeles, pe fondul provocărilor din pieţe, tot mai afectate de inflaţiei, de scăderea vânzărilor şi creşterea costurilor de finanţare. 47% dintre cei chestionaţi afirmă, de exemplu, că durata de încasare a facturilor, în comparaţie cu 2021, a crescut semnificativ, în timp ce numai 19% văd o îmbunătăţire a comportamentului de plată.
Cei mai mulţi dintre executivi (33.3%) văd o stabilizare a factorilor de risc precum inflaţia şi creşterea dobânzilor abia în a doua parte a anului viitor, în timp ce 26,7% sunt chiar mai pesimişti, indicând un prim semnal pozitiv pe această zonă abia în primul semestru din 2024. 26,7% dintre cei chestionaţi sunt optimişti şi cred că lucrurile se vor stabiliza în a doua parte a acestui an, iar 13,3% în prima parte a anului viitor.
