Veverita Aliona 
Creșterea de 0,2% a PIB-ului a zonei euro ascunde o deteriorare a situației economice, iar inflația continuă să aibă o tendință de creștere. Inflația de bază a urcat la 3,5%, ceea ce indică faptul că efectele de runda a doua se manifestă mai repede decât se aștepta. Acest lucru sporește presiunea asupra Băncii Centrale Europene pentru a acționa cât mai curând posibil.
În primul trimestru, creșterea economică în zona euro a fost eterogenă, cu o creștere puternică în Austria, o creștere modestă în Germania și Spania, o stagnare în Franța, România și o contracție în Italia. Motivele care au stat la baza acestei evoluții au fost, de asemenea, foarte diferite în funcție de țară, deși primele comunicate privind PIB-ul au venit cu informații limitate, iar o imagine completă rămâne dificil de conturat.
Redeschiderea economiei a stimulat într-o oarecare măsură creșterea economică, amânând probabil durerea pe care prețurile ridicate o vor aduce asupra consumului gospodăriilor. Însă Franța a înregistrat deja o scădere accentuată a consumului gospodăriilor în primul trimestru, în timp ce Belgia a suferit din cauza slăbiciunii industriei prelucrătoare. Germania a raportat investiții puternice și un comerț net slab.
Problemele legate de lanțul de aprovizionare au izbucnit din nou în martie, provocând opriri de producție în întreaga zonă euro, ceea ce a contribuit la încetinirea cifrei de creștere în primul trimestru.
Inflația de bază, de 3,5%, este cifra cheie din lotul de date de astăzi.
Rata inflației nu și-a continuat ascensiunea rapidă din ultimele luni, datorită faptului că prețurile energiei au luat o pauză. Creșterea bruscă a prețurilor la combustibili, electricitate și gaze de la începutul lunii martie, la începutul războiului din Ucraina, a fost urmată de retrageri prudente și de reducerea de către guverne a taxelor pe energie.
Acest lucru a dus la o ușoară moderare a inflației din sectorul energetic, dar rămân îngrijorări pentru lunile următoare. Saltul recent al prețurilor de piață la gaze naturale, ca urmare a faptului că Rusia a întrerupt aprovizionarea cu gaze naturale a Poloniei și Bulgariei, ilustrează faptul că este foarte posibil ca prețurile la energie să crească din nou pe măsură ce războiul continuă.
Impactul asupra inflației de bază rămâne esențial și reprezintă un motiv de îngrijorare pentru BCE. Efectele secundare și problemele legate de lanțul de aprovizionare se adaugă la creșterea mai rapidă a prețurilor și în cazul bunurilor și serviciilor, ceea ce a făcut ca prețurile de bază să sară de la 2,9% în martie la 3,5% în aprilie.
Având în vedere că problemele lanțului de aprovizionare vor dura mai mult și vor deveni din nou mai grave din cauza blocajelor din China și a războiului, așteptați-vă ca inflația de bază să aibă o tendință de creștere cel puțin pentru cea mai mare parte a anului 2022. Această extindere a inflației ridicate este o preocupare cheie pentru BCE și sporește presiunea de a acționa rapid, în ciuda faptului că această inflație continuă să fie înrădăcinată în probleme legate de ofertă care nu pot fi controlate de banca centrală.
Perspectivele pentru trimestrul 2 sunt destul de greu de citit în acest moment. Primele date ale PMI-urilor semnalează un început de trimestru pozitiv. În același timp, observăm o creștere vertiginoasă a prețurilor, o încredere slabă a consumatorilor și o înăsprire a condițiilor de finanțare, ceea ce înseamnă că ne putem aștepta la dureri semnificative în viitor.
Se pare că o oarecare redeschidere a economiei a stimulat în continuare activitatea din sectorul serviciilor în aprilie, dar întrebarea este cât timp poate dura acest efect. Ne așteptăm ca economia să se restrângă în trimestrul al doilea. Totuși, cererea de locuri de muncă rămâne puternică, iar întreprinderile continuă să se aștepte la creșteri semnificative ale prețurilor în lunile următoare.
Pentru BCE, creșterea economică continuă – deși în încetinire – înseamnă că este probabil ca aceasta să acționeze mai curând decât mai târziu. Banca centrală pare dornică să lupte împotriva efectelor de runda a doua și să mențină așteptările inflaționiste ancorate în jurul valorii de 2%.
În timp ce economia rămâne slabă și acesta nu este cu siguranță un mediu în care BCE să poată majora la fel de mult ca Federal Reserve, nu vă așteptați ca BCE să mai aștepte mult timp. O primă majorare ar trebui să aibă loc în septembrie, deși luna iulie ar putea intra în cadru dacă perspectivele economice nu se înrăutățesc semnificativ de aici încolo. Acesta este un mare “dacă”, desigur, deoarece războiul adaugă o incertitudine enormă la perspectivele economiei zonei euro.
